Nici eu nu ştiu ce caută pelicanul în acest text, dar cum, în pofida problemelor politice şi administrative importante, în ultimele zile ştirile despre deprimatul şi făr’ de îngrijitor Costică au avut atât de multe vizualizări în ziarele locale şi au răzbătut chiar în presa naţională, m-am simţit obligată să-l menţionez ca exemplu subtil. Acesta-i publicul: la notorietatea sa, Costică ar putea candida cu succes la postul de primar. (Exagerez, fireşte, pentru a sublinia o idee.) Despre porc – puţin mai târziu.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Aşa cum toată lumea la curent cu politica locală ştie de câteva luni bune, principalii candidaţi la Primăria Constanţa vor fi:

Decebal Făgădău (aproape 43 de ani), actual primar interimar, viceprimar al lui Mazăre timp de şase ani şi omul său din tată-n fiu, din spusele sale (nu am găsit un CV pe site-ul primăriei sau altundeva pe Internet) fost student la Universitatea Maritimă din Constanţa, pe care nu a terminat-o, şi absolvent de ştiinţe economice la Craiova – pe de o parte, cea stângă, şi

Vergil Chiţac (53 de ani), militar abia trecut în rezervă, cadru didactic la Academia Navală din 1986 şi în ultimii cinci ani rector, absolvent de construcţii navale la Galaţi – de cealaltă parte, a dreptei politice din Constanţa, reprezentată de PNL.

Nu mai zic de restul candidaţilor, care sunt doar de umplutură.

Făgădău porneşte ca favorit, furând startul de când şi-a dat demisia Mazăre ca să-i elibereze pista. Îşi păstrează electoratul pomanagiu prelungind pomana, ba chiar transformând-o în cash, ceea ce e clar că place, subvenţionează preţurile utilităţilor, împovărătoare (poate intenţionat) în ultimii ani, pentru că îşi permite, sunt bani (de ce nu au fost până acum, am putea să ne întrebăm), are un discurs prin care dă impresia unei maxime competenţe pe probleme administrative, dar nu face nimic de substanţă, la fel ca predecesorul şi patronul său din umbră. Bugetul pe 2016 este dovada că politica administrativă rămâne aceeaşi.

Făgădău îşi păstrează electoratul măzărist captiv şi, printr-un comportament decent (în comparaţie cu aroganţele şi măgăriile lui Mazăre), îşi atrage simpatiile celor care zic mersi că au scăpat de Mazăre (doar că li se pare, nu au scăpat!) şi vor un om competent, cum PARE Făgădău.

Chiţac vine din urmă cu mai nimic în raniţă, în afară de seriozitate, un curriculum vitae frumos, curat, realizări profesionale şi o foarte bună părere a celor care îl cunosc. Pare un om de treabă, iar singura variantă câştigătoare este combinaţia dintre susţinerea unui partid puternic, fără de care nu îşi poate creşte notorietatea, şi o susţinere financiară consistentă, fără de care nu e posibilă o campanie electorală eficientă.

Pe de altă parte, ambele condiţii vin la pachet cu neplăceri: Liberalii din Constanţa sunt cunoscuţi pentru blatul cu Mazăre, prelungit mandat după mandat – şi-au desemnat candidaţi slabi, pe care i-au şi torpilat pe la spate –, prin urmare constănţenii normali de dreapta manifestă o îndreptăţită rezervă când aud de PNL. Finanţarea pe care oamenii de afaceri sunt dispuşi să o ofere trezeşte antipatiile duşmanilor respectivilor oameni de afaceri.

Situaţia este extrem de complicată, iar observatorii vieţii politice constănţene din ultimii ani care îi sunt şi prieteni amiralului l-au sfătuit în cor să renunţe – numai eu am citit pe Facebook vreo zece texte ce îl avertizau că-şi va pierde reputaţia, iar realizările de o viaţă îi vor fi puse în pericol –, ceea ce face demersul său chiar mai curajos decât îmi părea iniţial.

Recent au apărut postacii, care îl atacă pe mai multe direcţii: mai întâi că nu ar avea nicio şansă, pentru că nu are notorietate; apoi pe tema omonimiei cu generalul Mihai Chiţac, implicat în reprimarea revoluţiei la Timişoara (am întrebat, nu are nicio legătură de rudenie ştiută, poate strămoşi comuni din zona Botoşani); în cele din urmă, că ar fi omul cuiva, adică un fel de marionetă trasă de sfori. Cam aşa păţeşte oricine îşi manifestă intenţia de intra în politică sau administraţie, de-aia oamenii de bun simţ cedează psihic.

Una dintre „admiratoare” a zis-o direct: „PNL o să câştige când o zbura porcul!”.

Acum, porcul zburător ar putea să facă la fel de multe vizualizări ca pelicanul Costică, doar că este o ficţiune, nu se compară cu tragedia concretă a guşatului deprimat. Mă bazez însă pe electoratul de elită din Constanţa, cel ce ştie să aleagă între o ficţiune bună şi realitatea electoratului îndobitocit de la Constanţa, care îi plânge de milă lui Costică şi care se va încolona iar să-l voteze pe… Mazăre, prin reprezentanţi. Mă gândesc că dacă am face o paralelă raţională, lăsând la o parte amănuntele de context, între un om ce şi-a văzut de treabă şi de meserie şi unul vieţuitor în umbra clanului ce s-a îmbuibat din bugetul Constanţei, am putea chiar să facem porcul să zboare.

(Citit de 737 ori, 1 afisari astazi)