Pe vremuri era mare lucru să locuieşti în cartierele Tomis, indiferent de numerotaţie. Ca băiat de 4 – 5, îmi închipuiam şi eu cât de „marfă” ar fi să stau într-un bloc de pe Lăpuşneanu, în zona Tomis III: iarbă în faţa blocului, vedere la bulevard, Mamaia şi, implicit, distracţia la doi paşi, ce mai, un ideal imobiliar.
Acum lucrurile au început să se schimbe: parcurile şi perimetrele de iarbă din jurul blocurilor dispar încet – încet, vedere nu mai e la bulevard, ci la balcoanele unui bloc de două ori mai mare proaspăt ridicat de vreun nesimţit cu dare de mână, dacă iei la pas cartierul vezi numai betoane.
Vineri, oraşul a avut o palidă încercare de riposte împotriva tăvălugului imobiliar: vreo 30 de locatari din Tomis III au participat la dezbaterea publică organizată pe marginea a două proiecte de imobile ce urmează să fie ridicate pe partea opusă lacului, aproape de intersecţia Lăpuşneanu – Soveja. Un bloc cu trei nivele plus mansardă va răsări chiar perete în perete cu AJOFM (şmecherul cu vila din apropierea agenţiei va admira în fiecare dimineaţă de la terasă un mastodont de beton şi oţel, dar ce să-i faci, vorba aceea, aşa e-n tenis) iar celălalt, de „doar” şase etaje plus mansardă, fix pe ultimul spaţiu verde rămas chiar lângă staţia de autobuz.
Participanţii la dezbatere – vecinii noilor blocuri, nervoşi că, de, le intră betoanele în case. Din partea primăriei, responsabila de la Urbanism, Georgiana Soare, o tipă ok, care a încercat să ducă dezbaterea până la capăt. Plus un arhitect, implicat în proiectul blocurilor, care era ferm convins că cele două blocuri nici nu înghit spaţiile verzi, nici nu afectează zona, în fine nu fac niciun rău nimănui.
Locatarii, deloc dispuşi să înghită gogoşile arhitectului, iau la numărat locurile de parcare (este o şmecherie care reglementează asigurarea unui număr minim de locuri de parcare, raportat la mărimea blocului), constată că noii vecini rezidenţiali o să îi lase fără o parte din parcare, că numărul de locuri auto a fost umflat, fac apel la bunul simţ civic al proiectanţilor, constată că nu există aşa ceva, ameninţă cu DNA-ul, o iau în colimator pe reprezentanta primăriei, se încing spiritele, Georgiana cheamă paza, până la urmă totul capătă o notă civilizată.
După două ore de discuţii dezbaterea s-a încheiat, s-au semnat procesele verbale de şedinţă, lumea şi-a vărsat năduful şi a plecat.
Morala: Măi, constănţenilor din Tomis III, dacă mai aveţi ocazia, mergeţi la dezbatere, chiar dacă nu vă bate betoniera direct în geam. De petecul acela verde (încă) vă mai bucuraţi toţi. Mergeţi la dezbateri, măcar să aflaţi ce şanse sunt să întoarceţi blocurile. Există o procedură, există o minimă posibilitate să determinaţi consilierii locali să reanalizeze proiectele.
Şi un final retoric: Da’ cu Georgiana ce-aţi avut?
durerea nu e la cetatenii fraieri sau la georgiana.Drumul parcurs pana s-a ajuns aici a fost anevoios.Si a trecut prin ograda unora ca mazare sau nicusor.De aceea eu sunt ferm convins ca justitia de doi lei are vina cea mai mare in toata situatia.Si nu ma refet numai la betoane.
Sa inteleg ca cei din consiliul local nu au responsabilitate sau arhiectul sef al acestui oras?
Mazare nicusor repetativ pe buzele unora…
Cine a dat avizul blocului sau monstruozitatii din sensul giratoriu intrare mamaia? De ce nu ne am revoltat la blocurile ridicate pe spati verzi? Criticam city park dar sigur ca vom merge sa cumparam sa ne plimbam sa fim vazuti acolo la o cafea sau…..asa ca da bine!
Ce fac galagiosii din societatea civila….scriu pe facebook? Sau la comentarii
Sa ne implicam dar cum?Stam acasa si scriem pe fb improscam venin….si apoi iesim la un pub multumiti de atitudinea noastra…