Cine naiba e Antena 3?!!

Nu mă mai uit de ani de zile la Antena 3. Doar câte maximum cinci minute, când o nimeresc butonând telecomanda, sau când se întâmplă ceva acolo şi-mi atrage atenţia cineva. Indignarea pe care o simt atunci când aud argumentaţiile sucite şi răsucite, ca pentru proşti, de nişte ticăloşi e peste limita suportabilă. Şi mă enervez. Şi înjur. Dacă cineva mă aude înjurând, e clar: mă uit la Antena 3. Aşa sunt eu, intolerantă… Şi nu respect dreptul la liberă manipulare.

Nu că aş face ceva în privinţa asta, deşi ar trebui. Dacă, în loc să se mute pe alt canal pentru a se proteja de revărsarea de minciuni şi de speculaţii imunde sau de personajele groteşti care populează studiourile, fiecare om de bun simţ ar colecta nemerniciile pe care le aude la acest post TV şi ar face câte o reclamaţie la Consiliul Naţional al Audiovizualului, nu cred că ele ar putea fi ignorate, oricât de politizată ar fi instituţia.

Din păcate, aşa cum ştim că se întâmplă mereu, oamenii cu bun simţ stau deoparte, iar lichelele agită masele de ignoranţi, folosind informaţii trunchiate, răstălmăcite şi prezentate într-o cheie accesibilă până şi oligofrenilor: „noi, Antenele, îl urâm pe dictatorul Băsescu (mârrr!); dictatorul Băsescu împreună cu procurorii şi judecătorii lui ticăloşi l-au băgat la puşcărie pe dizidentul – erou – dom’ profesor Voiculescu (vocea sugrumată de durere) şi acum vor să ne pună pumnul în gură pentru că noi suntem singurii care vă spunem adevărul despre dictatorul Băsescu, cel care v-a tăiat pensiile şi salariile (o lacrimă luceşte între gene), vor să ne arunce în stradă pe noi, (buze tremurânde de emoţie) care muncim zi şi noapte pentru voi”.

Nimic despre PREJUDICIUL DE 60 DE MILIOANE DE EURO pentru care a fost condamnat Dan Voiculescu, nimic despre cine este TURNĂTORUL DAN VOICULESCU, cel ce îşi pâra rudele la Securitate, adică exact opusul eroului clasic, nimic despre standardele ridicate de trai ale „jurnaliştilor” apropiaţi lui dom’ profesor (în conexiune directă cu prejudiciul stabilit de instanţă), faţă de pensiile mizere ale celor pe care îi căinează şi îi manipulează… Nimic despre faptul că pot emite de altundeva, nimeni nu-i opreşte, doar că va trebui să plătească o chirie, aşa cum fac toate instituţiile de presă.

De parcă mascarada asta nu ar fi fost de ajuns, începe o alta fix în Parlamentul României, unde aleşii neamului, aţâţaţi de Tăriceanu (un politician cunoscut pentru fermitate, pentru rectitudine, pentru luciditate… sigur că sunt ironică!), încep să se isterizeze pe tema libertăţii de exprimare. Pe care tot ei voiau să o îngrădească zilele trecute, prin minunata lege a defăimării.

De la tribuna instituţiei legislative a statului român, profesoara cu greva foamei, cea plătită de eroul Voiculescu, ne spune o poveste cretină cu iepuraşi şi peştişori. Şi toţi ceilalţi susţinători ai „libertăţii de exprimare” sunt în consens cu ea. Nici n-ai zice că discută despre televiziunile rău-famate şi/sau tabloidizate ale unui puşcăriaş, care s-au remarcat prin orice altceva în afară de respectarea interesului public şi a deontologiei profesionale. Parcă ar vorbi despre TVR. Sau, mai ceva, despre vreun BBC al României, câinele de pază al democraţiei din ţara noastră. Nici nu mai trebuie să dau pe Antena 3 ca să mă enervez. Bâlciul s-a mutat în Casa Poporului, deci se vede pe toate posturile. Stupefiant, l-au chemat pe premier să dea socoteală Parlamentului pentru ordinul de evacuare a Antenelor din sediul care a fost confiscat de instanţă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă! În ordinea logică, următorul pas ar fi să impună tuturor televiziunilor, prin Legea audiovizualului, standardele morale ale Antenei 3. Manipularea să fie obligatorie. Sau măcar într-un procent considerabil, peste 50 la sută…

Mă gândesc că, peste ani, s-ar putea să văd pe vreo scenă întâmplările de azi. Absurdul este total, dramaturgul nici măcar n-ar mai avea nevoie să apeleze la metaforă. Iar morala ar putea fi rostită din off, de fiica „eroului”, Camelia Voiculescu: „Oamenii cu care vorbim noi sunt de natură tabloidă. Ei aşa gândesc, lor trebuie să le dai senzaţia… E nevoie de puţină victimizare foarte, foarte deştept făcută”[i].

[i] Fragmente dintr-o discuţie între Camelia Voiculescu şi consilierul pentru probleme de comunicare, Alexandru Popa, în rechizitoriul din dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei (sursa aici)