De fiecare dată când încerc să vizualizez un an întreg, am – invariabil – o singură reprezentare: anul care începe în septembrie, odată cu școala, și se termină în august. Așa îmi măsor timpul, pe care îl resetez în vacanța mare și o iau mereu de la capăt: prima zi de școală, prima săptămână, primul weekend, prima vacanță, primul semestru… Acum sunt, din nou, în pragul unui nou început și-mi îndrept gândurile către tine, elevule. Către tine, cel care numeri zilele rămase din vacanța în care micul dejun este undeva pe la ora prânzului, vacanța în care nu trebuie să stai cu orele într-o bancă înțepenitoare, obligat să asculți lucruri pe care uneori le consideri inutile și plictisitoare sau să simți cum  unii profesori nu văd în tine decât un elev și-atât (deși tu ești un întreg univers, plin de culoare și de sunete), vacanță în care nu ți-a mai repetat nimeni „ai învățat?” (de parcă întrebarea nu a mai fost pusă de încă o sută de ori în aceeași zi). Știu că singura ta mângâiere este că, oarecum, te-ai cam plictisit și că, totuși, e funny să-ți revezi unii colegi. Sau poate nici măcar atât.Știu și eu că, din multe puncte de vedere, școala românească e cam… prăfuită și pare că nu s-a adaptat încă secolului XXI. Știu că ți-ar plăcea să fie… altfel. Se va întâmpla și asta, peste mai mulți sau mai puțini ani. Dar până atunci mergi alături de această școală 12 ani, cot la cot, cinci, șase sau chiar șapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Această școală te va forma, te va înălța, depinde doar de tine cât de sus.

Știu și eu că, din multe puncte de vedere, școala românească e cam… prăfuită și pare că nu s-a adaptat încă secolului XXI. Știu că ți-ar plăcea să fie… altfel. Se va întâmpla și asta, peste mai mulți sau mai puțini ani. Dar până atunci mergi alături de această școală 12 ani, cot la cot, cinci, șase sau chiar șapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Această școală îți ocupă cea mai mare parte din timpul tău, face parte din viața ta. Această școală te va forma, te va înălța, depinde doar de tine cât de sus. E o problemă de alegere. Alegerea ta, căci tu ești principalul responsabil pentru adultul de mâine, care îți va mulțumi că nu ți-ai irosit timpul și oportunitățile sau… dimpotrivă! Așa că privește școala cu prietenie, învață cu nesaţ ceea ce te preocupă, învață cu măsură ceea ce te interesează mai puțin, dar… învață!

Promotii tablouri pecanvas.ro

Antrenează-ți mintea, hrănește-o, căci vei avea nevoie de ea în momentul în care îți vei găsi calea. Dincolo de disciplinele pe care le studiezi, privește școala ca pe o lume în miniatură, ca pe un microunivers în care te formezi pentru viață. Aici descoperi că există prieteni, dar și neprieteni: de primii te vei apropia, pe ceilalți vei învăța să-i accepți în preajma ta și să-i tolerezi. Aici descoperi că există dreptate, dar și nedreptate: vei avea momente de satisfacție, dar și de dezamăgire, pe care vei învăța s-o depășești. Aici descoperi că există competiție: cu ceilalți și cu tine însuți. Vei învăța că numai aceasta din urmă este importantă. Aici descoperi că există ierarhie și reguli cu care, uneori, nu ești de acord. Vei învăța să te adaptezi și-ți vei propune ca la un moment dat să poți schimba în bine ce este de schimbat.

Timpul trece repede. La un moment dat vei privi în urmă și-ți va fi dor de acești ani. Îi vei privi cu maturitate și-ți vei da seama că tot ceea trăiești acum, tot ceea ce înveți acum vor face parte din tine. Îți doresc ca adulții din preajma ta, părinți și profesori, să-și amintească, din când în când, că au fost și ei elevi și că școala, la fel ca viața, trebuie trăită frumos. Să găsească poteca spre resorturile tale sufletești, făcându-le să vibreze pe cea mai armonioasă muzică.

 

Sursa foto: webpr.ro

(Citit de 675 ori, 1 afisari astazi)