Prima sărbătoare Ziua Dobrogei: firimituri pentru artişti, un sac de bani agenţiilor de publicitate

Nici nu ştiu dacă să mă bucur sau nu. Pentru prima dată sărbătorim Ziua Dobrogei, dar cu un gust amar: nici nu a început organizarea festivităţilor, că a şi fost împărţit tortul. Cea mai mare felie din fondurile consistente alocate de Consiliul Judeţean Constanţa manifestărilor dedicate zilei în care Dobrogea s-a alipit patriei mamă revine agenţiilor de publicitate şi televiziunilor (am scris la plural deşi, din amara experienţă a alocaţiilor făcute de CJC pe piaţa media constănţeană, ar fi mai la obiect să spun unei singure televiziuni, ştiţi voi care).

Lista prezentată de vicele Cristinel Dragomir în plenul şedinţei CJC de joi arată cam aşa: scenă plus sonorizare – 15.000 lei, promovarea outdoor şi print, atenţie! – 120.000 lei, ambulanţă – 1.000 lei, toalete ecologice – 1.000 lei, taxă către uniunea compozitorilor (suntem legali până în măduva oaselor, ce draq) – 620 lei, program artistic – 15.000 lei, promovare media – 75.000 lei şi alte cheltuieli – 10.000 lei.

Carevasăzică, ca să îl parafrazez de Ghiţă Pristanda din „O scrisoare pierdută”, coane Cristinel, două la primărie, două la prefectură şi… douăzeci pentru agenţia de publicitate (nu spui cui). Un simplu calcul ne arată că afişele şi promovarea media a evenimentului costă nu mai puţin de 195.000 lei, în timp ce evenimentul în sine nu consumă decât un sfert din valoarea fondurilor.

Şi ca să nu spună cârcotaşii că mă interesează doar banii, acum 137 de ani, Dobrogea a întregit România, cu mari sacrificii: a trebuit să cedăm ruşilor Basarabia, ni i-am pus  în cap pe turci, România a trebuit să creeze un corp de armată special pentru menţinerea ordinii în noua regiune, la început soldaţii stăteau în gazdă pentru că nu existau cazărmi, etc. Başca armata rusă care, la fel ca în zicala de mai târziu „Stalin şi poporul rus libertate ne-a adus”, au împins turcii din Dobrogea, dar nu mai voiau să plece de aici. S-au întâmplat atunci multe chestii interesante şi de care ar trebui să fim mândri, dar nu vreau să îi plictisesc pe politicienii de astăzi, care sunt mai preocupaţi de împărţit banii decât de istoria Dobrogei.