Tineretul Social Democrat (TSD) din Constanţa a dat ieri publicităţii un comunicat de presă prin care a anunţat că organizaţia de tineri PSD din Mangalia are un nou lider. Comunicatul era însoţit de o fotografie, în care i-am putut regăsi pe doi foşti mari pedelişti din judeţ: Zanfir Iorguş şi „pupilul” său, Paul Foleanu. Ei doi, în prezidiu. Deasupra lor, un frumos steag în culorile PSD, partidul pe care l-au criticat constant ani de zile şi în care, în cele din urmă, s-au „aşezat”. E şi traseismul ăsta o artă, nu-i aşa?! Zanfir Iorguş este însă doar unul dintre exemple. L-am menţionat însă fiindcă este un exponent de seamă al fostului PDL, astăzi, un no name în PSD-ul mamă. Vom face, în cele ce urmează, o trecere în revistă a politicienilor din Constanţa care au făcut din traseism o condiţie sine qua non a supravieţuirii politice. Fie pentru că au fost constrânşi de diverse contexte, fie pentru că au vrut să demonstreze că sunt sau pot deveni oameni politici cu pedigree, fie doar pentru că au fost mânaţi de interese meschine.

Promotii tablouri pecanvas.ro

 

Cum să eşuezi la final de carieră

În urmă cu un an, Zanfir Iorguş, fostul primar al municipiului Mangalia timp de trei mandate şi, de asemenea, fost deputat PDL în Colegiul 5, revenea în PSD după mai bine de un deceniu de conflicte cu acest din urmă partid. Nu revenea oricum, ci ca preşedinte interimar al PSD Mangalia, organizaţie condusă, după eşecul lui Claudiu Tusac în alegerile locale din 2012 şi până anul trecut, de Felix Stroe, actualul preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Constanţa. Şase consilieri locali l-au urmat în tabăra social-democrat: Paul Foleanu, unul dintre cei mai vocali, cei mai vehemenţi critici ai PSD, Vasile Iorga, Linica Stan, Lucian Popescu, Laura Cârlan şi Levent Beghin. Iorguş îşi motiva reconvertirea la PSD prin faptul că în actuala administraţie locală din sudul litoralului, condusă de Cristian Radu (proaspăt liberal), nu ar exista o atmosferă firească şi nici premisele unui dialog civilizat cu aleşii locali PNL. Adică pentru Iorguş & Co a fost mai bine să se alinieze în PSD decât să încerce convieţuirea cu PNL. Fair enough…

Este evident că Zanfir Iorguş a revenit în PSD cu speranţa de a fi candidatul partidului la proximele alegeri locale pentru funcţia de primar. L-au încurcat însă problemele sale cu Justiţia, astfel că, la ora actuală, fostul parlamentar pare deja o figură politică de domeniul trecutului. Ruşinos final de carieră politică.

 

Mircea Banias, cameleonul perfect

Un alt exemplu de politician constănţean care a practicat traseismul este senatorul Mircea Banias. Aflat la al doilea mandat parlamentar, Mircea Banias a condus, câţiva ani, PDL Constanţa. Din postura de lider al democrat-liberalilor, a atacat în repetate rânduri PSD Constanţa, de multe ori cu nerv şi argument. În 2008, chiar înainte de alegerile generale, Banias declara public despre social-democraţii constănţeni că pică „testul moralităţii şi al competenţei”. Comentariul său venea în contextul în care PSD îşi asumase un panou electoral care ar fi fost, de fapt, al PDL-ului. Mircea Banias, pe atunci doar aspirant la mandatul de senator, critica PSD Constanţa pentru „furtul identităţii PDL”.

La finalul primului mandat parlamentar, după ce pierde susţinerea organizaţiei şi, implicit, fotoliul de preşedinte în faţa lui Gigi Chiru (jenant! Chiru era totuşi, la vremea respectivă, doar un cvasinecunoscut consilier local în Eforie, deci…), Mircea Banias demisionează din PDL şi se înscrie în PC, partidul lui Dan Voiculescu. Ruşinos. Ba mai mult, conduce şi acum Organizaţia judeţeană a PC Constanţa. Ca şi când nu ar fi fost suficient pentru un om care pretindea că e de dreapta (deşi dreapta şi stânga din România actuală s-au dizolvat până aproape de dispariţie), bate palma cu cei care îi furaseră identitatea de pedelist. Cu politicienii ăia care picau testul moralităţii şi al competenţei. Mai simplu spus, Banias, fostul pedelist de vârf, se alătură celor pe care îi considerase imorali şi incompetenţi.

A candidat pentru al doilea mandat de senator din partea USD, transformându-se dintr-o voce omniprezentă pe scena politică din Constanţa într-un politician extrem de discret. Prea discret chiar.

 

Oportunismul ca stil de viaţă

Florin Gheorghe este, aşa cum am mai spus-o, modelul  perfect al politicianului oportunist. Probabil că dacă ar exista un dicţionar cu poze al politicienilor traseişti, fotografia lui ar figura acolo, pentru exemplificare. Asta fiindcă tânărul deputat este într-adevăr o figură în tumultoasa, dar cumva previzibila viaţă politică din Constanţa. Fost consilier din partea PDL în Consiliul Local Municipal Constanţa, care vota fără să clipească toate proiectele de hotărâre iniţiate de Mazăre & co, Gheorghe a candidat, la alegerile locale din 2012, pentru şefia Consiliului Judeţean Constanţa. Total neinspirat, evident, de vreme ce, la acel moment, stătea lamentabil la capitolul notorietate în judeţ. În toamna aceluiaşi an, fostul consilier local câştigă, prin redistribuire, un mandat parlamentar.

La scurt timp după ce devine deputat, controversele sale cu Gigi Chiru, devenit şi el parlamentar în urma redistribuirii, devin insuportabile, fapt pentru care Florin Gheorghe decide să părăsească PDL Constanţa, condus atunci de Chiru. O perioadă activează ca parlamentar independent şi, după ce cultivă o relaţie cu Elena Udrea, se alătură PMP-ului. Devine preşedintele Organizaţiei Municipale a PMP Constanţa. Episodul PMP nu durează mult, căci deputatul are majore divergenţe de opinie cu Claudiu Palaz, preşedintele organizaţiei judeţene a partidului. În cele din urmă, demisionează din PMP.

În prezent, deputatul Florin Gheorghe slujeşte… interesul naţional. După plecarea din PMP, deputatul a devenit membru al UNPR. În prezent, conduce Organizaţia Municipală a UNPR Constanţa. Cum o fi să nu ai nici 40 de ani şi să faci parte din partidul generalului?

 

Mihai Tararache, un tânăr traseist de perspectivă

Nu trebuie omis tânărul, energicul, în ultima vreme omniprezentul deputat PNL Mihai Tararache. Mihai Tararache a fost, iniţial, membru PDL. Câţiva ani buni chiar. Alegerile generale din 2012 l-au găsit însă în postura de candidat din partea PP-DD. După ce şi-a adjudecat un mandat parlamentar (sigur că prin redistribuire), Tararache a încheiat rapid socotelile cu partidul lui Dan Diaconescu, susţinând că a fost vorba doar despre o colaborare de moment, că între el şi PP-DD nu exista „chimie” doctrinară şi alte scuze de acest gen. A cochetat, o vreme, cu aproape toate formaţiunile politice, dar îndeosebi cu PNL, cu noul PNL, mai exact, şi cu PLR, necunoscutul partid al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Deşi l-au ironizat o vreme, liberalii constănţeni s-au văzut puşi în postura de a deveni colegi cu Tararache.

Mihai Tararache pare decis să obţină tot ce îşi doreşte. Iar, mai nou, se pare că şi-ar dori o candidatură la Primăria Constanţa. Cum? E încă prematur de discutat, dar cu siguranţă nu va fi una din partea PNL.

 

Traseism de conjunctură

Pentru ca radiografia celor mai importanţi actori politici din Constanţa care au făcut parte din mai multe partide să fie completă şi corectă, mai trebuie menţionate două nume: fostul prefect al judeţului Constanţa Claudiu Palaz şi fostul deputat PDL Maria Stavrositu. E drept, între cei doi şi, spre exemplu, Mircea Banias nu se poate pune, totuşi, semnul egal. Însă, chiar şi aşa, şi ei s-au perindat, în funcţie de interesul politic, de conjunctură, prin mai multe formaţiuni.

Claudiu Palaz a fost susţinut de PDL pentru fotoliul de prefect al judeţului Constanţa. A încercat o candidatură la alegerile locale din 2012 pentru Primăria Constanţa şi nu pentru Consiliul Judeţean, aşa cum îşi dorise. Candidatura nu a fost din partea PDL, ci din partea UNPR. Au fost două cărţi necâştigătoare pentru Claudiu Palaz. Disensiunile dintre el şi Vasile Blaga, care l-a susţinut pe Chiru pentru Primăria Constanţa nu i-au permis să candideze din partea unui partid alături de care ar fi avut ceva mai multe şanse. Nici astăzi Palaz nu pare să fi tras lozul cel mare. PMP-ul pe care îl conduce la Constanţa este inexistent. Da, Claudiu Palaz e vocal, critică, atacă. Partidul său, însă, e falimentar. Şi asta graţie Elenei Udrea.

Cât despre fostul deputat Maria Stavrositu, care în 2008 câştiga mandatul parlamentar prin redistribuire, după ce a plecat cu scandal din PDL a încercat marea cu degetul din partea… PP-DD, la alegerile generale din 2012. Jenantă candidatură pentru un politician cu pretenţii. Să stai la masă cu Gică Slabu în conferinţă de presă înainte de alegeri… La scurt timp după acele alegeri, Stavrositu s-a despărţit discret de partidul lui Dan Diaconescu. Nimic senzaţional în asta, nu-i aşa?! A fost o incompatibilitate. Maria Stavrositu ar fi spus, la un moment dat, că nici nu a avut carnet de membru PP-DD. Carnet n-o fi avut, dar candidatura rămâne.

Ulterior, Maria Stavrositu şi-a dorit să ajungă în Parlamentul European, fapt pentru care a încercat o candidatură din partea PNŢCD. Candidatură soldată, previzibil, cu un eşec lamentabil. Stavrositu poate afirma astăzi orice, mai puţin faptul că a fost constrânsă să candideze. Pentru binele public, al constănţeanului, al judeţului, nu baţi palma cu partidul lui Dan Diaconescu. Fostul deputat nu mai face politică în prezent.

 

 

 

 

 

 

 

(Citit de 1.073 ori, 1 afisari astazi)