Jurnalista Sabina Fati şi-a lansat, ieri, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa (UOC), volumul „Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time”. Evenimentul a fost moderat de prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, lect. univ. dr. Daniel Citirigă, alături de Sabina Fati fiind şi Carmen Atanasiu, redactor-şef al revistei Ligii Navale Române „Marea Neagră”, şi Angelo Mitchievici, prozator, critic literar şi eseist, prof. univ. dr. în cadrul Facultăţii de Litere a UOC.

Promotii tablouri pecanvas.ro

 

Lansarea şi dezbaterea care a urmat au avut un efect foarte puternic asupra celor prezenţi, numeroşi studenţi şi profesori, dat fiind contextul internaţional din jurul Mării Negre. Aşa cum a declarat lect. univ. dr. Daniel Citirigă, spre deosebire de pericolul din „Singură pe Drumul Mătăsii”, carte lansată de Sabina Fati în 2015, care s-a bucurat de un real succes, „atunci când ne referim la drumul din jurul Mării Negre descoperim un pericol care provine din ură. Pericolul nu mai vine din aventură, ci din trecutul istoric. Fiecare dintre popoarele din jurul Mării Negre are să-i reproşeze ceva vecinului. Românii cu evreii în Odesa, ucrainenii cu ruşii, abhazii cu georgienii, georgienii cu ruşii, turcii cu armenii, pentru recunoaşterea sau nerecunoaşterea genocidului împotriva armenilor, turcii cu grecii, bulgarii cu românii, pentru atrocităţile din Primul Război Mondial. Ceea ce face Sabina Fati este să ne arate că noi nu vrem să trecem peste trecut şi să privim în viitor pentru că, de fapt, noi nu ne cunoaştem trecutul. Faptul că astăzi se scrie o asemenea carte despre Marea Neagră dovedeşte cât de indolenţi, cât de ignoranţi suntem noi la adresa istoriei noastre şi faptul că ne axăm doar pe anumite subiecte din istorie, care ne convin mai mult sau mai puţin”, a explicat istoricul constănţean. Acesta a declarat, de asemenea, că lucrarea Sabinei Fati poate fi considerată o carte de istorie, dar şi, în acelaşi timp, o carte de călătorie. „Poate fi cartea unui jurnalist de călătorie. O carte geo-politică şi de relaţii internaţionale. Vestea proastă pentru noi, ca istorici, dar şi pentru jurnalişti şi pentru geopoliticieni este că această carte este toate acestea la un loc. Autoarea atinge inefabilul, toate umbrele pe care noi nu le puteam vedea, din fotoliu”, susţine prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice.

 

„O combinaţie fericită între un istoric şi un jurnalist de investigaţie”

 

Precizând că nu poate caracteriza „Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time” în doar câteva minute, Carmen Atanasiu a vorbit despre cartea Sabinei Fati ca despre o capodoperă a acestui gen de literatură, aflat la graniţa foarte subţire dintre istorie, jurnalism de investigaţie, analiză geopolitică şi tentaţie cinematografică, toate însă pătrunse de o realitate necosmetizată şi de emoţie. „Nu m-am aşteptat ca o asemenea carte să iasă într-un timp atât de scurt. Pentru gen este aproape o capodoperă, iar cine o va citi va vedea că aşa este. Volumul e la graniţa dintre documentar şi film artistic, încărcat de sentimente, iar Sabina Fati este o combinaţie fericită între un jurnalist şi un istoric de investigaţie”, a declarat Carmen Atanasiu, mărturisind că i-ar fi plăcut să scrie aşa cum scrie Sabina Fati. 

 

„O carte de călătorie care poate sta pe primul raft al literaturii”

 

Apreciind pariul Sabinei Fati între punctualitate şi raţiune, pe de o parte, şi lucruri care ţin de impondarabil, de cealaltă parte, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici a descris cartea jurnalistei ca pe un uriaş şi viu palimpsest care are, în opinia lui, ceva cinematografic. „Ceea ce vizitează Sabina Fati sunt nişte teritorii neliniştite, în mişcare, imprevizibile, impredictibile. Ce este extrem de emoţionant la Sabina Fati, aducând-o în proximitatea celei mai bune literaturi, ţine de un anumit tip de inserţie în banalul cotidian a unei priviri de maximă acuitate. E un decupaj cinematografic, unul din multele posibile”, a declarat Mitchievici. În aceeaşi ordine de idei, prozatorul a ţinut să remarce talentul de peisagist al jurnalistei, aici nefiind însă vorba despre peisaje naturale propriu-zise, ci despre peisajul urban. „Cred că avem o carte de călătorie care poate sta pe primul raft al literaturii”, a mai afirmat prof. univ. dr. Angelo Mitchievici.

 

„Eu nu merg în căutare de pericole. Eu sunt doar curioasă” 

 

Deosebit de modestă, deschisă tuturor întrebărilor, jurnalista Sabina Fati a povestit câteva dintre momentele cele mai importante care au stat la baza cărţii „Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time”. Astfel, ea a făcut o trecere în revistă a „patriotismelor” din jurul Mării Negre, subliniind mai ales diferenţele dintre acestea. „Patriotismul mai mult negativ decât pozivit din regiunea Mării Negre te conduce peste tot. În Ucraina am avut un episod de patriotism excesiv în apropiere de zona de conflict din Donbass, unde un soldat a vrut neapărat să-şi convingă colegii că sunt o suspectă. Eram într-un autobuz în care jumătate erau ruşi, jumătate erau ucraineni, autobuzul mergea spre Harkov din Mariupol. Eram singură cu un paşaport pe care scria Uniunea Europeană. M-a dat jos, m-a băgat într-o baracă. Până la urmă am scăpat. Dar soldaţii aceştia nepregătiţi făceau totul dintr-un patriotism prea harnic”, a declarat Sabina Fati. În ceea ce priveşte patriotismul din Crimeea, acesta este demonstrativ, afişat cu ostentaţie: „Se vede cu ochiul liber. Dincolo de steagurile mari pe care scrie «Crimeea s-a întors acasă», peste tot vezi tricouri imprimate cu «Putin e al nostru», «Putin e bun» şi copii pe care părinţii îi îmbracă în costume militare cu steaua roşie, cu chipiu cu steaua roşie şi sunt foarte mândri de asta”. În Abhazia însă, Sabina Fati susţine că patriotismul e altfel. „E împotriva georgienilor, cu toate că georgienii le dau gratuit curent abhazilor, de 20 de ani, de când s-au despărţit. În Georgia, patriotismul e invers: Abhazia e a lor, e o ţară inventată. Oamenii din Georgia sunt ca noi: sunt primitori, sunt drăguţi”, a afirmat jurnalista.

Întrebată ce anume o motivează să meargă mai departe atunci când este pusă în pericol în periplele ce stau la baza documentărilor sale, jurnalista a mărturisit: „Eu nu merg în căutare de pericole. Eu sunt doar curioasă”.

(Citit de 376 ori, 1 afisari astazi)