Lucia Ana Varga candidează pentru Senatul României, pe lista din Constanţa a Partidului Naţional Liberal. Cu o experienţă considerabilă în politică şi în Executiv, în domeniul protecţiei mediului, s-a numărat printre iniţiatorii unor proiecte importante de dezvoltare şi a avut o activitate parlamentară remarcabilă. Marea ei speranţă este că, după deschiderea PNL pentru oameni tineri şi noi, se va face un alt fel de politică.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Reporter: Aveţi la activ două mandate de deputat, aţi deţinut şi poziţii guvernamentale, inclusiv aceea de ministru, şi sunteţi de zece ani în politică, la vârf. Care a fost cea mai fastă perioadă pentru dumneavoastră?

Lucia Varga: Mie îmi pare rău pentru perioada 2005 – 2006 în care am fost în Alianţa DA (n.r. Dreptate şi Adevăr). Comparând cu alte perioade, a fost cea mai bună: exista entuziasm, intram în Uniunea Europeană, era o emulaţie, voiam să ne conformăm cerinţelor… Chiar dacă a fost şi cea mai grea perioadă, cu multe inundaţii, din perspectiva realizărilor şi a persoanelor care erau în administraţie, a fost cea mai bună.

Baza proiectelor pentru programul operaţional sectorial de mediu s-a pus în perioada aceea. Atunci s-a luat măsura ca toate unităţile administrative cu peste 100.000 de locuitori să fie finanţate pentru lucrări de alimentare cu apă şi de canalizare din programul operaţional sectorial de mediu, pentru că eram mult rămaşi în urmă. Pentru deşeuri, la fel. În zona costieră şi de apărare împotriva inundaţiilor, la fel. Plus o componentă de biodiversitate. Din păcate, doi oameni care nu mai sunt acum în PNL au distrus alianţa. Nimic din ce a venit nu s-a mai comparat cu perioada aceea.

„Voi propune înăsprirea sancţiunilor pentru autorităţile locale care nu îngrijesc sau degradează spaţiile verzi”

R.: Aţi spus, în prima dumneavoastră conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că oraşul nostru are multe probleme de mediu. Care sunt aceste probleme şi cum le vedeţi rezolvate?

L.V.: Cea mai evidentă problemă de mediu este a spaţiilor verzi. Care sunt neîngrijite, insuficiente, din an în an mai puţine pentru că mai apare câte o construcţie pe spaţiu verde, câte o zonă degradată, şi nu există nicio preocupare pentru extinderea lor. Pe de o parte trebuie inventariate, apoi îngrijite, şi trebuie extinse suprafeţele.

Voi susţine în parlamentul viitor legea spaţiilor verzi, pe care eu am depus-o în parlamentul actual, dar nu a existat o majoritate să o aprobe. Prin lege, vom avea un termen până la care trebuie făcută inventarierea spaţiilor verzi. Şi voi propune inclusiv înăsprirea sancţiunilor pentru autorităţile locale care nu le îngrijesc sau le degradează. Am identificat şi sursa financiară pentru realizarea de parcuri, atât din fondul de mediu, care a fost puţin folosit, deşi el e şi acum eligibil, dar mai ales din vânzarea certificatelor de emisii – sunt peste 500 de milioane de euro în acest fond extrabugetar al Ministerului de Finanţe, bani nefolosiţi din care putem face parcuri, perdele forestiere şi împăduriri.

Este proiectul cel mai uşor de realizat şi de implementat şi unul de care constănţenii au mare nevoie – ne gândim prea puţin cum îşi petrec oamenii timpul liber, cum se relaxează, şi ce binefacere este un parc pentru familiile cu copii, pentru oamenii în vârstă, pentru cardiaci, mai ales în perioadele toride.

R.: Aveţi un proiect legat de Lunca Dunării – cuprinde el şi lucrări pentru optimizarea transportului pe fluviu?

L.V.: Proiectul nostru de redimensionare economică şi ecologică a Luncii Dunării, pe toată lungimea fluviului, de la intrarea în ţară până în Delta Dunării, este un proiect strategic pentru România şi este interconectat cu proiectul Dunărea ca autostradă albastră, astfel încât să putem dezvolta atât turismul care va duce la dezvoltarea comunităţilor, dar şi transportul de mărfuri pe Dunăre.

Reamenajarea are în primul rând obiectivul de a face faţă inundaţiilor şi secetei, prin împădurirea Luncii Dunării, dar proiectul cuprinde şi activităţi economice în zona riverană. Am fost în perioada asta la Topalu, unde s-ar putea amenaja un port turistic, la fel şi la Ghindăreşti, şi la Cernavodă, iar aceste porturi vor crea şi locuri de muncă. Pe lângă lucrările de amenjare împotriva inundaţiilor, vor fi dezvoltate activităţi de turism şi de acvacultură.

R.: Şoseaua de coastă – aţi fost acuzată că susţineţi acum un proiect pe care l-aţi respins la început. Cred că sunt necesare explicaţii suplimentare pentru că acuzaţiile s-au menţinut chiar şi după ce aţi argumentat în conferinţa de presă.

L.V.: Proiectul pentru şoseaua de coastă, aşa cum a fost el întocmit pe vremea când eram secretar de stat, a fost la limita legii, dacă nu chiar ilegal, şi dovada este că Primăria Constanţa a pierdut în instanţă procesul cu Ministerul Mediului. Proiectul ar fi afectat zona costieră şi riscam să nu mai primim bani de la UE pentru extinderea plajelor şi consolidarea lor. Era, de fapt, o mare afacere imobiliară, s-o spunem clar. Riscam să avem infringement pentru acest proiect la vremea aceea.

R.: Cum vedeţi, concret, această şosea de coastă, astfel încât să fie legală, şi de ce credeţi că e necesară?

L.V.: Eu voi susţine o şosea de coastă, dar una care va fi o axă de dezvoltare pentru zona asta, şi nu un proiect ilegal sau unul care să afecteze biodiversitatea.

Există posibilitatea construirii ei la baza falezelor, constribuind şi la consolidarea acestora, lângă plajă, dar fără să afecteze plajele. Marele avantaj este că acum plaja a fost lărgită în multe zone. Iar legea spune că nu ai voie să construieşti în banda de 30 până la 100 de metri de mal şi nu vrem să modificăm asta, pentru că avem nevoie de o zonă de plajă. Trebuie să găsim soluţia tehnică pentru a nu o afecta şi să fim foarte atenţi când facem infrastructura, deoarece turiştii vin la mare pentru apă, pentru plajă, pentru nisip şi aceste construcţii nu trebuie să creeze disconfort şi să-i descurajeze să mai vină aici.

Legea trebuie modificată astfel încât să avem o zonă de strictă protecţie, o zonă tampon de protecţie, dar şi o zonă de dezvoltare pentru sprijinirea comunităţilor. Aceste zone de dezvoltare trebuie inventariate, cadastrate, astfel încât statul să le poată da chiar în administrarea autorităţilor locale. Şi în primul rând trebuie consolidate falezele şi realizate în continuare lucrările de înnisipare, prevăzute până în 2020.

„Proiectul de stopare a eroziunii costiere este o reuşită a României, aproape incredibilă”

R.: Am remarcat că aveţi o viziune de ansamblu a dezvoltării durabile. Ce credeţi despre rezultatele de până acum ale proiectelor cu finanţare europeană?

L.V.: Unele dintre ele au dat rezultate bune, şi mă refer la cele care au continuat indiferent ce partid politic a venit la putere. Proiectul de stopare a eroziunii costiere este o reuşită a României, aproape incredibilă. A fost început în 2005, când şi eu eram la minister, am avut o finanţare iniţială printr-un grant de la japonezi, care au făcut o evaluare, au transferat exemplele lor de bună practică, pe care le-am verificat şi în conexiune cu exemplele de bună practică ale olandezilor. A fost întocmit un masterplan, după realizarea căruia s-a pus acut problema finanţării. Împrumuturi nu se mai puteau face, bani de la buget era greu să obţinem pentru astfel de lucrări, şi atunci ministrul Sulfina Barbu, eu şi domnul Korodi care era secretar de stat am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru a convinge UE să cuprindă proiectul de stopare a eroziunii în programul operaţional sectorial, care avea o axă pentru apărarea împotriva inundaţiilor.

Tot la vremea aceea am pornit şi proiectul pentru dezvoltarea durabilă în zona costieră. Atunci a funcţionat comitetul naţional al zonei costiere, care avea grijă ca dezvoltarea la Marea Neagră să nu fie haotică; am avut întâlniri cu pescari, cu operatori din turism. Din păcate, după 2008 acest comitet nu a mai funcţionat, dar după părerea mea trebuie reluat.

Legea trebuie să prevadă clar ca anumite zone de pe litoral să poată fi utilizate pentru acvacultură, pescuit sportiv etc. Fiecare zonă, de la Vama Veche până la Sulina, trebuie inventariată şi toate trebuie cuprinse într-un masterplan. Aceste proiecte strategice au marele avantaj că pot fi finanţate prin planul Junker. Sunt peste 300 milioane de euro care pot fi alocate pentru proiecte strategice. Din păcate, România a transmis, pe vremea guvernului Ponta, 200 de proiecte, dar mici, care nu au primit finanţare.

 „Oradea are trei parcuri industriale, iar Braşovul are zece. Primarii liberali au deschis comunităţile pentru investiţii”

R.: Aţi sugerat în conferinţa de presă că decalajul vizibil între vestul şi estul României este generat de culoarea administraţiei locale. Concret, ce au făcut unii şi nu au făcut ceilalţi?

L.V.: Aceste afirmaţii ale mele sunt susţinute de evidenţe. Dacă veţi merge în localităţi din vestul ţării, unde avem primari PNL, de exemplu la Braşov, Sibiu, Oradea, Cluj, Alba Iulia, Arad, o să vedeţi că faţa acestor oraşe s-a schimbat. Ce au făcut primarii liberali? Au deschis comunitatea pentru investiţii. De exemplu, Oradea are trei parcuri industriale, iar Braşovul are zece. Oamenii au găsit locuri de muncă pentru că autorităţile locale au dat diverse facilităţi şi au creat infrastructura necesară ca agenţi economici importanţi să vină în comunităţile respective.

Doi: aceste autorităţi locale conduse de edili liberali au utilizat fonduri europene. Şi vă dau exemplul Alba Iulia – un oraş mic care a devenit un oraş turistic. E adevărat că Marea Unire s-a făcut acolo, dar gândiţi-vă ce potenţial de dezvoltare turistică are Constanţa prin comparaţie cu Alba Iulia! Din păcate, autorităţile locale de aici s-au mulţumit să avem turism doar în sezon. Dar de ce să nu avem şi un turism cultural? Dacă ar fi utilizat fonduri europene, Constanţa ar fi putut echilibra atracţia turiştilor şi în perioada de iarnă şi ar fi creat locuri de muncă, ar fi încasat mai multe taxe şi impozite, s-ar fi dezvoltat oraşul. Când am spus că sunt influenţate aceste comunităţi de primari liberali m-am referit la transparenţa lor şi la deschiderea către investitori fără a le cere ceva.

Nu mai pleacă nimeni la muncă în străinătate din oraşele acestea, pentru că au acolo slujbe. N-o să vă vină să credeţi, dar în zona Timişoarei, la Oradea, Arad, aduc forţă de muncă din Ungaria pentru că nu mai găsesc localnici.

Eu zic că potenţialul de dezvoltare al Constanţei este unul extraordinar de mare şi sper din tot sufletul ca după aceste alegeri să avem o guvernare liberală şi să putem să ne punem în practică proiectele pentru Constanţa.

„Are şi o parte frumoasă politica, dar are şi o parte… îţi vine să te laşi de ea…”

R.: Politica este o meserie pentru bărbaţi, aşa se spune. Care sunt avantajele şi care, dezavantajele unei femei în politică?

L.V.: Politica ne influenţează viaţa tuturor şi atunci, ca femeie, am avut de ales: să mă implic şi să încerc să schimb lucrurile sau să le las aşa. Credeţi-mă, am avut o perioadă în care am spălat la fântână, cu apă rece, hăinuţele  copilului, şi am tremurat într-o şcoală, predându-le copiilor cu paltonul pe mine. Şi mi-am spus: dacă am ocazia, de ce să nu mă implic pentru a ajuta cumva aceşti copii să înveţe într-o şcoală încălzită, în condiţii decente, ca oamenii de la ţară să aibă alimentare cu apă, canalizare, condiţii decente de trai…

R.: Unde aţi locuit?

L.V.: În Mihai Bravu, judeţul Bihor, e locul unde m-am născut, acolo am stat şase ani după ce am terminat facultatea. A fost o perioadă în care am trăit problemele din mediul rural. Avem o Românie a mediului rural, cu greutăţi, cu lipsa locurilor de muncă şi lipsa de perspectivă a tinerilor. Trebuie să o mai apropiem de România urbană. Nici aici lucrurile nu sunt perfecte, dar sunt incomparabile cu ceea ce găsim în mediul rural. Perioada asta petrecută la ţară m-a pregătit şi pentru politică. Eu zic că Dumnezeu mi-a dat o şansă. Când am devenit secretar de stat la Ministerul Mediului primul meu gând a fost să nu dezamăgesc. Gândiţi-vă, un fost profesor de ţară să ajungă în minister… a fost o provocare să fac ceva pentru oamenii aceia şi de aceea a fost o perioadă în care am pornit proiecte de alimentare cu apă şi canalizare în peste 100 de localităţi din ţară.

Pentru o femeie, în politică este provocator; nu greu, nu uşor. Are şi o parte frumoasă politica, dar are şi o parte… expresia potrivită este „îţi vine să te laşi de ea”. Pentru că vrei să schimbi lucrurile în partid şi în jurul tău sunt 20 la sută oameni care gândesc ca tine, iar ceilalţi ţin lucrurile pe loc. Şi atunci, ca să reuşeşti, trebuie să te lupţi, de multe ori cu propriii colegi, ca să-ţi impui punctele de vedere, dar mai ales cu opozanţii politici, care de multe ori sunt în majoritate.

„Acum la noi s-a format masa critică, vom putea să ne impunem, să fim o majoritate care să schimbe totul. Mie asta îmi este speranţa”

R.: Care au fost luptele dumneavoastră?

L.V.: Am dus două bătălii mari: cea împotriva corupţiei din silvicultură, când am fost ministru delegat pentru ape, păduri şi silvicultură, şi mi-am convins propriii colegi că avem nevoie de măsuri de curăţire a sistemului. Dar am avut o luptă cu sistemul, pentru că afacerea cu lemne a fost, de fapt, transpartinică. Din păcate am stat doar un an la minister… s-a mai diminuat furtul de lemn, dar încă mai sunt probleme. PNL, odată venit la guvernare, va impune acel pachet de legi pentru protejarea pădurilor.

A doua luptă a fost personală, politică, în interiorul PNL, pentru că eu ţin foarte mult la reforma clasei politice. Până acum, era un procent de 25 – 30 la sută de oameni politici care voiau să schimbe ceva, dar nu puteau. Eu cred că prin deschiderea partidului, prin aducerea unor oameni noi în PNL, se formează masa critică astfel încât 50 la sută dintre noi să facă o altfel de politică, nu pentru grupuri de interese, ci pentru cetăţeni, să schimbe lucrurile. Şi e valabil nu numai pentru PNL. Din păcate, PSD nu a înţeles nevoia asta de schimbare, nevoia de oameni tineri şi de oameni noi care să facă altă politică.

Acum la noi s-a format masa critică, vom putea să ne impunem, să fim o majoritate care să schimbe totul. Mie asta îmi este speranţa. Aici, la Constanţa, lucrurile sunt evidente. Din punctul meu de vedere, PNL Constanţa este filiala vârf de lance în reformarea PNL, prin lista aceasta de oameni care nu au mai făcut până acum politică, şi în care eu sunt excepţia. Dacă vă uitaţi în evaluarea făcută de Iniţiativa România, noi toţi suntem fără probleme de integritate sau de traseism politic de corupţie. Avem profilul moral corect.

R.: Cum spuneaţi, sunteţi singura cu vechime în politică…

L.V.: Da, pentru că nu poţi arunca toată clasa politică al coş. Trebuie să mai şi păstrezi. Şi ce păstrezi? Pe cei care au competenţă profesională, au performat într-un domeniu, sunt oameni fără probleme cu legea sau de integritate şi nu au plecat dintr-un partid în altul.

Suntem peste 50 la sută femei la Constanţa, iar femeile umanizează politica. Este o zonă a conflictului, a pragmatismului, bărbaţii în politică sunt foarte concentraţi pe apărare, pe justiţie, pe afaceri interne, noi suntem aplecate către copii, persoane cu nevoi speciale, bătrâni, mediu, zone mai sensibile, care ţin de familie, de sănătate, de educaţie… Cine poate face o lege mai bună pentru o familie decît o femeie care este implicată în mod direct în grija casei, cum se spune.

R.: V-aţi simţit vreodată desconsiderată pentru că sunteţi femeie?

L.V.: Nu. Şi pe vremea când eram în executiv, şi acum, am avut şi am colegi care mă apreciază pentru că văd în primul rând profesionistul din mine şi omul cu bun simţ. Dar de multe ori mă supără că aud în dezbaterile politice, parlamentare, sau la televizor, cuvinte grele pe care nu ar trebui să le auzim în spaţiul public. Prezenţa femeilor în politică, în parlament ar trebui într-un fel să oblige la decenţă, la bun simţ. Spuneam că politica este o zonă a conflictului. E cred că marea şansă pentru România va fi atunci când în parlament vom face o politică a consensului şi ne vom aşeza la masa discuţiilor pe proiectele mari, strategice. Pentru că cetăţeanul nu are nimic de câştigat dacă noi ne certăm în politică, ci are de câştigat dacă discutăm civilizat, dacă ajungem la compromisuri care să nu ne compromită şi dacă facem astfel legi bune.

R.: Discursul acesta al dumneavoastră denotă şi unele frustrări pentru nerealizări cauzate de dispute politice…

L.V.: Da, legea prevenţiei în sănătate, pe care am iniţiat-o şi PNL a susţinut-o în unanimitate, a fost agreată cu toate structurile – asociaţii profesionale, medici de familie, asociaţii ale pacienţilor, însă, din păcate, nu am găsit înţelegere la majoritatea actuală PSD – ALDE să stăm la masă şi să ajungem la o formă pe care să o aprobăm. Dacă această lege ar fi fost aprobată, cetăţenii deja ar fi beneficiat de analize obligatorii gratuite, de programe de conştientizare pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de programe de educaţie, adică un pic mai bine pentru a avea o naţiune sănătoasă şi pentru a micşora costurile pentru tratamente sau pentru concedii medicale, nemaivorbind de micşorarea traumelor cauzate de îmbolnăviri.

(P)

(Citit de 215 ori, 1 afisari astazi)