Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni are 35 de ani şi s-a născut în Constanţa. Are un curriculum vitae impresionat şi destul de greu de sintetizat, deoarece trebuie menţionate şi studiile în străinătate (Austin College din Texas, SUA), şi preocupările jurnalistice – a scris pentru publicaţii din România, SUA, Marea Britanie, Egipt, Liban şi Republica Moldova –, şi preocupările academice pentru problematica Orientului Mijlociu, încununate cu  doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, şi voluntariatul la organizaţii neguvernamentale precum African Hope, din Egipt sau Centrul pentru Supravieţuitorii Torturii, din SUA, şi posturile diplomatice de la Ambasadele României din Madrid şi din Beirut.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Şi-a preluat mandatul din Guvernul Cioloş cu mult entuziasm, dovadă fiind vizitele efectuate până acum, dar şi preocuparea pentru comunicare şi transparenţă, evidenţiată de apariţiile publice, de dinamica site-ului departamentului şi a paginii oficiale a ministrului pe Facebook.

11215519_1085359891482979_8189463516018515316_n

La Gala ICR a Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice

În interviul pe care l-a acordat publicaţiei Constanţa noastră, Dan Stoenescu a afirmat fără echivoc că aromânii sunt parte integrantă a poporului român. El s-a referit atât la comunităţile istorice de români din străinătate, care fac eforturi pentru păstrarea fiinţei naţionale, dar şi la problemele emigraţiei recente, abordând probleme precum votul prin corespondenţă şi păstrarea limbii române. Ministrul a detaliat mai ales chestiuni legate de ultima sa vizită, în Albania, arătând o preocupare specială pentru recunoaşterea aromânilor de autorităţile albaneze ca minoritate naţională a statului român. 

 

Reporter: Domnule ministru, ce se schimbă în abordarea problematicilor românilor din afara granițelor, odată cu preluarea portofoliului de ministru delegat de către un diplomat de carieră?

Dan Stoenescu: Consider că acest portofoliu are o componentă implicită de dinamism. Experiența dobândită în calitate de diplomat m-a ajutat să înțeleg sensibilitatea domeniului și nevoia de adaptare permanentă a politicilor și a programelor în funcție de nevoile românilor de pretutindeni.

Dinamica schimbărilor creează această necesitate de a regândi și de a ameliora abordarea în relația cu membrii comunităților românești.

Un element definitoriu al mandatului meu va fi transparența, principiu care va guverna activitățile desfășurate de instituțiile pe care le coordonez, mai exact activitatea în interesul românilor aflați la distanță fizică față de România, în concordanţă cu revendicările exprimate recent de români privind integritatea și transparența actului decizional.

Transparența este modul cel mai simplu prin care românii din afara granițelor se pot asigura de faptul că rolul nostru este strict acela de a acţiona în beneficiul lor.

R.: Cu ce bagaj de cunoaștere a problemelor din comunitățile istorice românești preia portofoliul de ministru delegat un tânăr diplomat cu formație de arabist și experiență pe spațiul Europei Occidentale?

D.S.: Interesele mele academice au inclus într-adevăr problematici legate de Orientul Mijlociu, însă, pe parcursul carierei mele profesionale, am militat pentru drepturile românilor de pretutindeni și pentru păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor.

Mai mult, pe lângă cunoașterea problematicii, am o sensibilitate aparte pentru acest domeniu, având în vedere experiențele dobândite ca urmare a activității desfășurate în străinătate.

R.: Este tinerețea un atu sau o provocare în acest caz? 

D.S.: Este foarte important cum valorificăm propriile resurse. Tinerețea îmi oferă, bineînțeles, energie și optimism, elemente necesare în gestionarea unei problematici delicate și complexe, cum este cea a relațiilor cu românii de pretutindeni. De asemenea, eu pun accent pe creativitate, resursă indispensabilă în orice domeniu pentru a perfecționa și a inova. De aceea, voi încerca să utilizez noile tehnologii în activitatea instituțiilor pe care le coordonez, astfel încât să facilităm comunicarea cu românii de pretutindeni, iar aici mă refer, spre exemplu, la un newsletter periodic, dar şi la tele-conferinţe.

Dincolo de aceste aspecte, indiferent de profilul personal, consider că echipa are un rol important în activitatea oricărui ministru. Eu am încercat să am în jurul meu persoane interesate de cauza pe care o reprezentăm, competente și capabile să ofere informații relevante, oportune și pertinente în orice context.

R.: În anul 2000 aţi fost printre membrii fondatori ai  Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. Care au fost împrejurările fondării acestei ligi şi cum aţi contribuit la activitatea ei?

D.S.: În ceea ce mă privește, a fost un moment de asumare a unei misiuni, aceea de a crea un punct de legătură între toți românii, oriunde s-ar afla aceștia. A fost o decizie luată în baza experiențelor trăite ca student român în Statele Unite ale Americii. Deși integrarea a fost facilă și am avut norocul de a cunoaște o societate care îmbrățișa multiculturalismul, nevoia de a menține legătura cu România m-a determinat să susțin crearea Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni, care să fie un reper pentru promotorii identității românești din afara granițelor.

Prin urmare, am intrat în contact cu studenții din Basarabia și din Bucovina de Nord pentru a înființa această asociație, iar ulterior am promovat cauza românească pe întreg teritoriul nord-american.

 

„Constanţa este un oraş – simbol, care celebrează multiculturalismul”

R.: Are Constanţa, oraşul natal, un loc special în amintirile dumneavoastră sau în şirul întâmplărilor care v-au influenţat devenirea umană şi profesională?

D.S.: Constanța, prin istoria milenară și deschiderea sa către mare, poate fi considerat un oraș-simbol, care celebrează multiculturalismul, toleranța, deschiderea și apetitul pentru cunoaștere.

Acestea sunt valorile pe care le-am interiorizat și care m-au ghidat în parcursul meu academic și profesional.

10298559_1093702313982070_8368604809423899665_o

„Biserica este un factor important de coeziune comunitară”. Împreună cu părintele Dumitrache Veriga, la Biserica din Korcea.

R.: Care credeţi că este importanţa religiei în păstrarea identităţii naţionale a românilor de peste hotare, din comunitățile istorice și din emigrația economică?

D.S.: Pentru noi, Biserica este un factor important de coeziune comunitară. După cum am precizat din momentul preluării mandatului meu, liniile principale ale proiectelor Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni vor fi educația, cultura, spiritualitatea și mass media.

Aici mă refer la toate acţiunile care dau expresie tradițiilor şi obiceiurilor strămoşeşti, dar şi a celor care permit păstrarea și promovarea bogăției spirituale.

 

„Extinderea aplicabilităţii votului prin corespondenţă constituie o necesitate evidentă”

R.: Cât de eficientă apreciaţi că va fi legea votului prin corespondenţă la următoarele alegeri?

D.S.: Noua lege a votului prin corespondenţă reprezintă un prim pas făcut de România în ceea ce priveşte adaptarea la realităţile şi nevoile românilor din afara graniţelor. Acest act normativ este unul aşteptat şi creează premisele respectării dreptului de vot pentru toţi românii, indiferent unde s-ar afla aceştia.

Bineînțeles, formula actuală de organizare a votului prin corespondenţă este una pertinentă şi în acelaşi timp perfectibilă. Spre exemplu, extinderea aplicabilității votului prin corespondență și pentru celelalte tipuri de alegeri [conform legii, votul prin corespondenţă se aplică doar la alegerile parlamentare – n.r.] constituie un deziderat și o necesitate evidentă în raport cu revendicările românilor. Această lege constituie un proiect pilot, care va putea fi ameliorată după ce  vom vedea votul prin corespondență pus în practică în acest an.

Dincolo de orice, este important să existe condiţii care să asigure securitatea corespunzătoare a votului.

R.: De la o vreme, se pare că românii nu mai sunt principalii generatori de probleme pentru autorități din ţări ca Italia, Spania, Franța. Care ar fi explicația dumneavoastră pentru o astfel de turnură pozitivă în percepția asupra prezenței românești în Europa Occidentală?

D.S.: Consider că românii dețin cunoștințe, abilități, experiență și o mare capacitate de muncă, ceea ce le permite integrarea în societățile-gazdă.

Mai mult, concepută în spiritul libertății de circulație a persoanelor, cetățenia europeană este un element cheie în procesul de formare a identității europene. Astfel, românii care studiază sau muncesc în state membre ale Uniunii Europene sunt cetățeni europeni și beneficiază de toate drepturile care decurg din această calitate, inclusiv dreptul de a călători şi de a se stabili pe teritoriul oricărui stat membru.

R.: Este posibil ca astfel de etichetări și atitudini să fi fost doar strategii electorale de tip populist? 

D.S.: Aşa cum am mai spus, existența acestor drepturi comune pentru cetăţenii europeni reprezintă un pilon al identității Uniunii Europene. Principiul de solidaritate europeană nu permite discriminarea pe motive de naţionalitate.

Cu siguranță, anumite etichetări pot fi utilizate drept capital electoral în anumite momente, însă nu putem generaliza aceste atitudini la nivelul unei națiuni, așa cum nici anumite acte individuale nu trebuie extinse și utilizate pentru creionarea unor stereotipuri. Statele cu care România are relații bilaterale consolidate și cu care împărtășim o identitate europeană comună  sunt state responsabile și deschise spre dialog.

 

Priorităţi pentru emigraţia recentă – păstrarea legăturilor cu România şi promovarea limbii române pentru tinerele generaţii

R.: Din perspectiva rigorilor bugetare, cât va fi continuitate și cât va fi ruptură în planul politicilor pentru emigrația românească recentă?

D.S.: Vom continua ceea ce s-a dovedit a fi util și vom schimba acolo unde putem perfecționa. O prioritate pentru românii din diaspora o reprezintă facilitarea păstrării legăturilor cu România, dar la fel de importantă este promovarea limbii române pentru tinerele generaţii. Prin urmare, vom întreprinde toate măsurile care se înscriu acestor obiective.

Relația cu românii de pretutindeni reprezintă o prioritate asumată de actorii instituționali din România și revendicată de opinia publică. După cum bine știți, și Administrația Prezidențială, prin persoana doamnei Sandra Pralong, consilier de stat pentru relația cu românii din afara granițelor, acordă o atenție deosebită acestei problematici, având o colaborare excelentă cu noi.  Spre exemplu, proiectul „Diaspora Științifică”, destinat creării unui spațiu pentru dialog și colaborare între cercetătorii români de pretutindeni, se derulează sub înaltul patronaj al Președintelui României. În  continuare, vom coopera, astfel încât să răspundem în mod oportun tuturor problemelor cu care românii se confruntă în menținerea filonului identitar.

 

Românii din comunităţile istorice luptă pentru păstrarea identităţii româneşti peste graniţe

R.: Ce reacții s-au primit la Departamentul pe care îl coordonați după Gala premiilor pentru românii din comunitățile istorice, organizată de ICR, la 7 decembrie, la Teatrul Național? Au existat „doar români fericiți”?

D.S.: Reacțiile primite în urma organizării acestui eveniment au fost pozitive, ceea ce mă determină să-l evaluez drept oportun. Este important să susținem acțiunile care transmit aprecierea și recunoștința față de eforturile depuse de românii care luptă pentru păstrarea și promovarea identității românești peste granițe.

Cu acest prilej, am purtat discuții cu reprezentanți ai mediului asociativ din Serbia și din Ungaria, reliefând implicarea comună pe care noi o dorim şi o promovăm.

R.: În decembrie anul trecut aţi vizitat Serbia, unde ați avut întâlniri importante. Ce ne puteți spune despre situația românilor de acolo?

D.S.: România este un exemplu pozitiv privind gestionarea situației minorităților din țara noastră și încercăm să promovăm principiul reciprocității, printr-o politică de protejare a comunităților noastre de peste hotare, pentru a le ajuta să-și păstreze identitatea culturală.

 

„Considerăm aromânii ca fiind parte integrantă a poporului român”

R.: Ați făcut de curând o vizită și în Republica Albania, unde trăiește o comunitate importantă de aromâni. Ce ne puteți spune despre această vizită?

D.S.: În perioada 23-24 decembrie am efectuat o vizită în Albania, atât la Tirana, cât și la Korcea, regiune din Republica Albania în care trăieşte cea mai numeroasă comunitate de aromâni.

În Tirana am avut întrevederi cu Halil Hyseni, adjunctul ministrului albanez al Afacerilor Externe și Valter Ibrahimi, consilier diplomatic al președintelui Republicii Albania. Am primit asigurări ca se vor înregistra progrese concrete în dosarele de interes pentru noi,  în special în procesul de restituire a Casei Nicolae Iorga din Saranda și pentru protecția persoanelor aparținând minorității aromâne din Albania.

În cadrul discuțiilor pe care le-am avut atât cu autoritățile centrale de la Tirana, cât și cu cele locale, mai exact cu Sotiraq Filo, primarul localității Korcea, am abordat și oportunitatea inițierii unor demersuri privind înființarea unui centru cultural la Korcea, care să contribuie la păstrarea și promovarea culturii și identității românești.

De asemenea, în contextul întâlnirilor cu reprezentanții mediului asociativ al aromânilor din Albania, am reafirmat angajamentul nostru pentru păstrarea valorilor culturale ale comunității aromâne și am îndemnat la eforturi comune pentru a obține acordarea drepturilor necesare pentru păstrarea și promovarea identității.

R.: Vă rog să enumeraţi câteva dintre problemele cărora trebuie să le facă faţă aromânii în ţările în care sunt populaţie autohtonă!

D.S.: Deși există dovezi clare care atestă legătura istorică dintre aromâni și România ca stat înrudit, aromânii din Albania nu sunt recunoscuți ca minoritate națională, ci doar ca minoritate etno-lingvistică, problemă pe care am ridicat-o în cadrul discuțiilor purtate cu autoritățile din Albania.

România trebuie să asigure, în mod constant, sprijinul pentru prezervarea identității aromânilor, din punct de vedere lingvistic, cultural, precum și spiritual. În cadrul deplasării efectuate în Korcea, am avut ocazia de a vizita, spre exemplu, Biserica aromână cu hramul „Schimbarea la faţă”, construită cu sprijinul statului român. Acolo, preotul paroh Dumitrache Veriga oficiază servicii religioase în limbile română, albaneză și în dialect aromân, și desfășoară activități pentru păstrarea tradițiilor și a identității românești.

12377729_1093751143977187_4577514711756166615_o

La grădinița din Divijaka

Noi acordăm o atenţie deosebită și procesului educativ în limba română, ca element fundamental în păstrarea și promovarea identității lingvistice. În acest sens, Departamentul finanțează de două decenii grădinița din Divijaka, unde se predă în dialectul aromân, iar din septembrie 2015 aromânii au și un lectorat de limba română în cadrul Universității Fan Noli din Korcea, pe care l-am vizitat de asemenea cu ocazia deplasării mele în Albania.

Mai mult, pentru că mass-media are un rol foarte important în prezervarea filonului identitar, la canalul de televiziune Apolon de Fier, sunt difuzate programe în dialectul aromân, cu finanțare din partea Departamentului. Prin urmare, statul român sprijină în mod constant proiectele pentru păstrarea dialectului aromân în ceea ce privește educația și mass-media. 

R.: Există la nivelul Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni și preocupări referitoare la comunitatea aromânească din România?

D.S.: Noi considerăm aromânii ca fiind parte integrantă a poporului român. Cu fiecare ocazie, vom reitera atașamentul nostru față de păstrarea și afirmarea patrimoniului cultural și istoric al comunității aromâne de pretutindeni și vom acționa în consecință.

R.: Este activă în țara noastră o organizație înfiinţată de mai bine de o sută de ani, Societatea de Cultură Macedo-Română. Locul și rolul ei sunt contestate de asocieri mai noi, care nu mai acceptă pentru membrii lor calitatea de apartenenți la românitate, ci se vor minoritate națională. Care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți opiniei publice în legătură cu această polemică?

D.S.: Apreciez rolul Societății de Cultură Macedo-Română și vocația sa pentru sprijinirea românității balcanice. Încă o dată, vreau să afirm fără echivoc: aromânii sunt ramura sud-dunăreană a poporului român.

 

Sursă foto: Facebook

(Citit de 798 ori, 1 afisari astazi)