Momentul în care devii bărbat este atunci când mama nu te mai trimite la școală în pantaloni scurți, iar tatăl la plajă îți întinde un slip. Carnea acoperită este semnul maturizării bruște, până atunci te așezai în fund, la marginea mării, și făceai fericit castele de nisip, în pielea goală. Pe nisip e multă lume, și copii dezbrăcați ca tine, bebeluși ascunși cu grijă sub un cearceaf înnodat în patru colțuri și prins în patru bețe. Adulți și tineri se întind la soare direct pe nisipul fierbinte. Toți au cearceafuri sau prosoape. Bărbații mai în vârstă pescuiesc la marginea digului îmbrăcați în chiloți cazoni din care răsare din când în când câte-un testicol obosit.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Nu se face topless, dar sunt nudiști închiși într-o construcție la marginea plajei Modern, pe stânga, bărbați și femei stau în picioare cu mâinile la ceafă, expunându-și organele brizei. Sunt vopsiți cu noroi negru și unii dintre ei arată ca hotentoții pe care-i vezi la Teleenciclopedia. La marginea digului, acolo unde apa-i mai mică, pensionarii pășesc încet ca egretele la Discovery, sunt aplecați deasupra La marginea digului, acolo unde apa-i mai mică, pensionarii pășesc încet ca egretele la Discovery, sunt aplecați deasupra apei și țin în mână ciorapi de damă. Îi manevrează cu îndemânare și când îi scot sunt plini de garizi. apei și țin în mână ciorapi de damă. Îi manevrează cu îndemânare și când îi scot sunt plini de garizi. Crustacee mici și translucente cărora le smulgi capul și sugi, ca dintr-o pastă de dinți naturală, interiorul semilichid. Au gust de mare și de soare și de vânt.

Mai încolo, la pietre, băieții pescuiesc cu pedactarul. O rolă de meșină înfășurată în jurul tău, la marginea slipului, cu acele înfipte grijuliu, să nu te înțepi, și o greutate de plumb în capăt. Se învârte ca un lasou, vâj – vâj, se aruncă cât mai departe, iar apoi se leagă de degetul mare de la picior. Stai de vorbă cu prietenii, râzi, mănânci o piersică care-ți curge pe piept, și aștepţi momentul în care simți brusc în falangă mușcătura sardinei.

Alteori, îți rupi un stuf pe drum și însăilezi o undiță. Ti-a spus mama să aduci guvizi. La guvizi se dă la marginea digului, printre pietre, în apa curată văzând perfect cum vine tolomacul și înghite bucata de cărniță. Momeala ai scos-o dintr-o midie, adică tot de la fața locului. Doisprezece guvizi, meșina se trece prin urechi și se leagă într-un cerc purtat în jurul trupului ca steagul primarului la căsătorii. Pielea e sărată, părul ațos, iar asfaltul frige sub picioare. Trebuie să ai grijă să fugi de la un magazin la altul și să te bucuri de răcoreala copertinelor lăsate, altfel te arzi pe talpă și faci bășici. Te oprești în parc, tragi o bătaie cu aspersoarele, apa e rece de-ți clănțăne dinții, mai speli odată guvizii, intri în bloc, ajungi acasă și, în timp ce urci, îți dai seama cine la ce familii deja s-a întors. Miroase a pește prăjit. S-a terminat plaja, ne pregătim să ieșim deseară în parc, să jucăm coci și să ne cocoșim cu vocile îngroșate în fața fetelor din cartier.

(Citit de 7.226 ori, 1 afisari astazi)