Acum fix 64 de săptămâni, într-o dimineaţă de sâmbătă fără soare, deschideam somnoroasă Facebook-ul şi mă cutremuram. Eram îngrozită de postările acumulate peste noapte în newsfeed. Ieri, tot o zi de sâmbătă fără soare, am deschis somnoroasă Facebook-ul şi m-am cutremurat. La fel, m-au îngrozit postările acumulate peste noapte în newsfeed. Atunci, ca şi acum, era vorba despre un incendiu ale cărui flăcări violente mistuiseră, din temelii, un club din Bucureşti. Atunci, spre deosebire de acum, tragedia se punea în termeni de morţi, nu doar de răniţi. Dar groaza, stupefacţia şi revolta au rămas aceleaşi, pentru mine şi pentru mulţi alţii care, cu siguranţă, şi-au pus, frângându-şi mâinile, întrebarea „de ce n-am învăţat nimic din tragedia din Colectiv?!?”.
Vineri noapte, clubul Bamboo din Bucureşti a ars ca un chibrit şi 42 de persoane au ajuns la spital. Sâmbătă dimineaţă, viceprimarul Sectorului 2 al Capitalei anunţa că localul nu avea autorizaţie de funcţionare, deşi în trecut fusese amendat tocmai din acest motiv. Și nu poţi decât să te enervezi cumplit, să te revolţi pentru că, după ce, în 2015, au ars de vii 64 de oameni nevinovaţi, autorităţile sunt la fel de incompetente, la fel de nepăsătoare. Dincolo de războiul declaraţiilor diverselor părţi implicate care, exact ca într-un joc de ping pong, îşi pasează unele altora responsabilitate, rămâne evidenţa, tristă, a faptului că nu avem capacitatea să învăţăm din greşelile trecutului. „Ne gândim să adoptăm o hotărâre de consiliu local, care să completeze legislația și care să ne permită să punem sigiliu pe cluburile astea care funcționează ilegal”, a declarat viceprimarul Dan Cristian Popescu. Abia acum? De ce nu înainte, de ce nu înainte chiar de Colectiv, astfel încât să prevenim, în loc să fim nevoiţi să intervenim atunci când e deja prea târziu? Răspunsul e simplu: uităm repede.
Avem o lege antifumat, adoptată tocmai din necesitatea de a ne proteja sănătatea şi mai ales viaţa, de a nu mai repeta tragedii cutremurătoare. Și totuşi, în loc s-o respectăm, căutăm diverse modalităţi de a o fenta. Se fumează în cluburi şi în restaurante, în trenuri şi-n instituţii publice.
Ce ne-a arătat incendiul de la Bamboo? Că se poate întâmpla şi la „case mari”. Că nu e vorba despre „sataniştii” din Colectiv. Nici despre clubul de super fiţe al aşa numitelor vedete, ci despre faptul că, în faţa pericolului, dar şi a morţii, cu toţii suntem egali.
Ce contează acum este să înţelegem că a închide ochii în faţa derapajelor, a ocolirilor prevederilor legale nu e niciodată o soluţie pe termen lung. Problemele nu dispar doar dacă pretindem că ele nu există. Mă tem însă că n-am învăţat nimic din tragedia din Colectiv, iar asta înseamnă că n-am învăţat nimic din moarte.
Nici un comentariu