O aulă[i] întreagă de frustraţi a participat ieri la aşa-zisa dezbatere publică pe marginea Planului de mobilitate urbană durabilă (PMUD) care ar trebui aprobat pentru ca municipiul Constanţa să fie eligibil pentru proiecte europene de dezvoltare. Motiv de o frustrare în plus, pentru că am înţeles, pe parcursul celor trei ore şi jumătate de discuţii, că planul este deja făcut, consultanţii au fost deja plătiţi de guvern şi şi-au încheiat contractul, iar „dezbaterea publică” este o formalitate ce trebuie bifată ca etapă înainte de aprobarea de Consiliul Local Municipal.

Promotii tablouri pecanvas.ro

De fapt, nu a fost o dezbatere, pentru că poţi dezbate pe marginea unei probleme cunoscute în amănunt, şi nu a fost cazul, ci o informare sumară asupra unui plan care are 280 de pagini, elaborat într-un limbaj de specialitate, inaccesibil multora.

Unul dintre participanţii la dezbatere, Marian Ivan de la Asociaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), a citit un pasaj relevant din recomandările europene: „Conceptul de planificare a mobilităţii urbane durabile defineşte pricipiul conform căruia publicul ar trebui să fie implicat încă din primele etape ale procesului de planificare a transportului şi nu din momentul în care planurile sunt în mare parte finalizate şi pot fi operate doar modificări minore. Acest lucru solicită din partea autorităţilor publice deschidere pentru dezbatere şi pregătirea pentru participare a unui subiect extrem de complex şi specializat, ca parte a procesului de planificare.” Sursa aici. Evident că n-a dat nimeni doi bani pe recomandări. „Publicul” din Constanţa e bun doar la urne, trebuie informat temeinic doar despre cantitatea, frecvenţa şi natura pomenilor electorale.

Ca să ne întoarcem la frustrări, unul dintre cei care au exprimat puncte de vedere asupra planului – îl şi citise – a fost avocatul Cristian Ion. A vorbit despre proiectele imobiliare aprobate de municipalitate fără ca ele să asigure numărul necesar de locuri de parcare sau despre cele ce promit doar pe hârtie parcări subterane, dar nu o fac şi nimeni nu le verifică, iar când sunt terminate nu se mai poate repara nimic, despre dezvoltatorii imobiliari care pretind că fac şi parcări, şi spaţii verzi în acelaşi timp, aşa cum sunt obligaţi de lege, dar prin dale înierbate, un fel de păcăleală în care îţi rupi picioarele, despre dificultatea de a-ţi schimba stilul de viaţă, de a abandona maşina, într-un oraş în care nu se poate circula pe trotuare şi în care persoanele cu dizabilităţi sunt discriminate grav, despre parcările insuficiente din centrul oraşului, despre greutatea de a folosi bicicleta într-un mediu sufocat de noxe. A mai vorbit avocatul despre ciudăţenia faptului că a fost elaborat un plan de mobilitate, când nu avem un plan urbanistic general (PUG) actualizat, ci doar unul din 1999, prelungit prin hotărâre  de consiliu de fiecare dată când expiră, aşa că nu avem o viziune asupra dezvoltării oraşului, ceea ce, logic, împiedică şi viziunea asupra mobilităţii.

Ca o veche şi vrednică reprezentantă a Primăriei lui Mazăre, neobişnuită a dialoga cu cetăţenii Constanţei, directoarea (Direcţiei Programe şi Dezvoltare) Ani Merlă s-a enervat în faţa atâtor „pretenţii” – chiar dacă ele au fost exprimate politicos şi pe un ton calm – şi i-a spus avocatului că vorbeşte „despre frustrările lui personale”.

Cum împărtăşesc în totalitate aceste nemulţumiri şi sunt convinsă că, alături de mine, şi alţi constănţeni o fac, mă declar oficial frustrată, atât de cele mai sus enumerate, cât şi de faptul că avem de-a face cu încă o dezbatere formală în care cetăţenii sunt folosiţi, contând, de fapt, nu ideile exprimate, ci doar tabelele completate în sală de participanţi.

În afară de postarea pe site-ul primăriei a pdf-ului stufos, administraţia locală nu a făcut niciun demers de comunicare eficientă a acestui plan. Trăim vremuri în care există nenumărate posibilităţi de promovare şi de colectare a feed-back-ului, de la pagini gratuite de facebook până la site-uri gratuite pe care pot fi afişate prezentări elocvente şi bine ilustrate, ce pot fi comentate de oricine, de la ecranele din mijloacele de transport în comun până la ziare, afişe sau panouri stradale ori chiar broşuri de prezentare ce pot fi trimise constănţenilor în loc de scrisorile electorale ale primarilor, interimari sau nu.

Dar trăim în oraşul cu tradiţia edilului care nu ţine audienţe ca să nu piardă din timpul de distracţie, în oraşul în care o hotărâre importantă ca aceea de a renunţa la transportul ecologic cu tramvaie a fost luată discreţionar, provocând pagube ce trebuie reparate acum prin planul de mobilitate urbană…

Cu toate că ştiau şi ei că dezbaterea publică este tardivă, consultantul Dana Ionescu de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi consultantul Adrian Vâlcan de la firma care a elaborat PMUD au fost aproape şocaţi de reacţiile sălii, de nervozitatea participanţilor la dezbatere. Nu vă miraţi, explicaţia e simplă: avem frustrările noastre, acumulate în 16 ani de trai în Republica Mazăre. Doar că nu prea pot fi numite „frustrări personale”, ci mai degrabă frustrări publice. Nous sommes o comunitate frustrată.

[i] Dezbaterea s-a desfăşurat în Aula Magna a Universităţii „Ovidius”, gazdă fiind profesorul Eden Mamut, care a şi moderat discuţiile.

(Citit de 595 ori, 1 afisari astazi)