Polichinelle era un personaj din teatrul de păpuşi franţuzesc, un prostovan cocoşat de care toată lumea râdea. Într-una dintre scenete, Polichinelle săvârşeşte o infracţiune, iar avocatul său îi spune că poate primi o pedeapsă gravă (sună cunoscut?). Ce credeţi că face Polichinelle când rămâne singur? Ia codul penal şi rupe pagina unde era articolul indicat de avocat, convins că astfel nu va mai putea fi pedepsit. Voilà! Asta ar fi explicaţia expresiei „secretul lui Polichinelle”, pe care doar el, în prostia lui, îl crede secret, dar toată lumea îl ştie.
Dincolo de coincidenţa semnificativă cu infracţiunea din codul penal pe care, prin ordonanţa 13, Polişinelul nostru de Teleorman a vrut să o dezincrimineze în folos personal, a venit momentul să spunem că agenda secretă a guvernării PSD a ajuns un „secret al lui Polichinelle” pe care doar Dragnea îşi imaginează că îl mai poate masca prin declaraţii de faţadă.
Piesele de puzzle se aşează treptat la locurile lor conturând realitatea. Dacă ceva cu siguranţă nu se află pe agendă, aceea este lupta anticorupţie. Sau, mai clar, cum tocmai a spus – din greşeală, dar parcă recitând din capitolul întâi al ADEVĂRATULUI PROGRAM DE GUVERNARE – un vajnic purtător de cuvânt televizat al PSD-ului[i], „lupta împotriva Justiției trebuie să continue!”.
În subcapitole găsim mai întâi încercarea de dezincriminare a infracţiunii ce a băgat – şi are potenţialul să mai bage (Dragnea ştie!) – cei mai mulţi corupţi la închisoare: abuzul în serviciu. Apoi încercarea de a scoate din puşcării corupţii condamnaţi; aceste două tentative nu sunt încă decisiv zădărnicite şi probabil că vor fi duse la bun (din perspectiva corupţilor) sfârşit.
Urmează distrugerea reformei din sănătate începute de ministrul tehnocrat Vlad Voiculescu – regulile de integritate şi competenţă impuse de acesta pentru a schimba managementul spitalelor (management al cărui rezultat îl suferim cu toţii într-un fel sau altul) au fost şterse de majoritatea parlamentară PSD + ALDE şi s-a revenit la situaţia iniţială. Ca exemplificare grăitoare şi sfidătoare avem numirea, fără concurs, la unul dintre cele mai mari spitale din ţară, a partenerei de viaţă a lui Sorin Oprescu, primarul judecat pentru luare de mită.
Un alt subcapitol se referă la restaurarea puterii politice a PSD în educaţie, prin numirea la conducerea şcolilor şi liceelor (acolo unde s-a mai putut, după concursurile organizate de tehnocratul Mircea Dumitru) a unor directori care şi-au dovedit incompetenţa fie picând ruşinos, fie neavând curajul să intre în competiţia pentru funcţii.
Avem o restaurare şi în cercetare, intenţia declarată a ministerului de resort fiind de a schimba toate consiliile consultative, alcătuite anul trecut printr-o procedură transparentă, în urma unor dezbateri publice, consilii ce au în componenţă personalităţi unanim apreciate în mediile ştiinţifice româneşti şi internaţionale. Ţintă probabilă – prin CNADTCU, din nou, Codruţa Kovesi, cu celebrul ei doctorat analizat şi răsanalizat.
Între timp, parlamentarii îşi mai fac de lucru şi cu schimbarea procedurilor de retragere a titlurilor de doctor plagiatorilor, că sunt mulţi printre ei cu musca pe căciulă.
Mai avem şi nişte numiri de persoane dubioase prin ministere şi la conducerile unor instituţii şi companii de stat (Educaţie, ANSVSA, TAROM).
După limitarea pagubelor din trecut (adică defectarea la loc a tuturor mecanismelor reparate cât de cât de tehnocraţii lui Cioloş), un subcapitol important se referă la asigurarea furăciunilor în viitor. Pentru teritoriu au fost puşi de-o parte o căruţă de bani de cheltuit pe bază de semnătură, nu tu proceduri, nu tu transparenţă, în ceea ce s-ar putea numi „fondul lui Dragnea” (prin mâna sa dreaptă, Sevil Shhaideh) de la Ministerul Dezvoltării. Este vorba de şapte miliarde de lei (adică 1,5 miliarde de euro). Acelaşi fond din care Curtea de Conturi semnala că, în 2013, ministrul pe atunci Liviu Dragnea ar fi cheltuit ilegal cam 150 de milioane de lei (adică cca 33 milioane de euro), respectiv 40% din fondul de rezervă al Guvernului. Ca să stea fără griji şi să poată cheltui cum doreşte, chiar şi bani pe care nu îi are, prin angajarea de credite fără limită, guvernul a dat şi o ordonanţă pentru a suspenda temporar câteva prevederi ale Legii Finanţelor Publice.
Mai munceşte (citeşte „fură”) omul, dar mai ia şi pauză, motiv pentru care „cultura” şi divertismentul nu sunt neglijate, la acest subcapitol fiind prevăzută finanţarea unui minunat festival, pre numele lui „Pasărea măiastră”, un fel de „Cântarea României” renăscută din propria-i cenuşă ca să le dea satisfacţie patrihoţilor de carton. Să stăm noi, aici, în zeama noastră, să ne furăm căciulile şi să încingem nişte hore!
Asta la intern. La extern e şi mai şi. Urmează capitolul al doilea, în care „colonia americană” ia distanţă faţă de despotica Uniune Europeană şi îşi „recapătă suveranitatea” cu faţa la Rusia tătucului Putin. Ameţitor, înfricoşător, dar nu mai puţin decât contextul internaţional.
A fost mai întâi declaraţia lui Tăriceanu (al doilea om în stat, preşedintele Senatului, da, da, oricât ar fi de penibil…) care lăuda curajul britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană şi deplângea intrarea României în UE. A fost demersul deplasat al lui Meleşcanu (ministrul de Externe al României, da, da, oricât ar fi de jenant…) de a-l pune la punct de ambasadorul SUA sugerându-i să nu mai facă declaraţii publice. Au venit şi minciunile lui Meleşcanu la Bruxelles, unde spunea că OUG 13 nu a fost o încercare de dezincriminare a abuzului în serviciu, ci dimpotrivă, de reincriminare.
Pentru ca ultimamente să apară informaţiile despre proiectele puse la punct pe şest, în cadrul întâlnirii între acelaşi Meleşcanu şi ambasadorul Rusiei, un diplomat neobişnuit de agresiv în declaraţii. Pe şest („ca hoţii”), adică neevidenţiate în plictisitorul comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, dar devoalate ulterior pe site-ul ambasadei Rusiei.
Şi anume: dezgheţarea majoră a relaţiilor dintre cele două ţări, prin semnarea a trei documente importante – program de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, mass-media, sportului, tineretului şi turismului, protocol de cooperare în domeniul învăţământului, protocol pentru un concurs comun de proiecte de cercetare ştiinţifică –, prin crearea unei comisii interguvernamentale ruso-române de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică şi prin organizarea la Moscova a unui forum de afaceri al întreprinzătorilor din cele două ţări.
Chiar şi cei ce au votat PSD nu cred că au votat pentru aşa ceva…
Dacă cineva (încă) se întreabă de ce continuă mişcarea de protest #REZIST, împotriva guvernului Grideanu (să zicem Grindeanu…), răspunsul reiese destul de clar din ADEVĂRATUL PROGRAM DE GUVERNARE, expus mai sus în liniile lui principale, căci din scoarţă în scoarţă îl ştie şi ni-l poate revela numai Polişinelul nostru cu mustaţă şi cocoaşă morală. Eu, una, #REZIST până la finalul scenetei, pentru că abia aştept să văd care vor fi personajele desemnate să-i tragă meritatele şi tradiţionalele şuturi în fund.
[i] Mihai Gâdea, Antena 3
Nici un comentariu