Moşteniri de familie – sinecuri şi mandate de consilieri locali şi judeţeni
În principiu, în perioadele de tranziţie, copiii de politicieni nu prea seamănă cu părinţii lor. Asta, din dorinţa unei oarecare revoluţii ideologice sau cel puţin identitare, la nivel personal. În Constanţa, dar nu numai, politica se face din tată-n fiu. În cele mai multe dintre situaţii, copiii calcă fidel pe urmele părinţilor, îmbrăţişând doctrina aceluiaşi partid. Cine sunt însă tinerii politicieni constănţeni care nu sunt doar extensii, prelungiri ale taţilor lor? Cine sunt aşa-numitele tinere speranţe ale politicii tomitane despre care în niciun caz nu se poate afirma că sunt „băieţii lu’ tata”? Există însă aşa ceva la Constanţa? Chiar există?
Pe de altă parte, mai putem vorbi despre egalitatea de şanse în condiţiile în care copiii de politicieni acaparează cele mai bune funcţii din spaţiul public? Pentru ceilalţi, pe care nu-i recomandă (doar) numele de familie, dar care sunt profesionişti în diverse domenii, mai este loc? Întrebările intervin în contextul în care, la momentul actual, se ridică tot mai des o problemă: unde sunt tinerii din politică? Unde sunt cei care ar trebui să reprezinte vocea celor mulţi?
Liberali din tată-n fiu
Politica în familie se practică în toate partidele, la toate nivelurile: administraţie publică locală, Parlament, instituţii deconcentrate. Cumva, este de la sine înţeles că fiii politicienilor le vor călca fidel pe urme taţilor, în aceeaşi formaţiune politică, pe aproximativ aceleaşi funcţii, dacă nu cumva pe unele mai importante. Să luăm exemplul tinerilor politicieni din PNL Constanţa: Radu Matei, Bogdan Bola, Septimiu Bourceanu, Ioan Albu şi Adrian Sponte.
Radu Matei este, începând din 2012, consilier în Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa, funcţie ocupată în mandatul 2008-2012 de tatăl său, Constantin Matei, fost director general al Portului Constanţa, fost director al Autorităţii Navale Române şi, nu mai puţin important, fost subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor în vremea în care acesta a fost condus de liberala Ramona Mănescu.
Matei Jr., propulsat în politică şi pe baza numelui de familie (tatăl său fiind un liberal cu tradiţie), a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, dar şi Universitatea din Haga – Administraţie Publică Europeană. A urmat, de asemenea, cursuri de Finanţe Internaţionale şi Drept Public European la Olso. Tânărul liberal a cochetat şi cu antropologia, urmând un master în Antropologie şi politici culturale în Londra. Înainte de a reveni pe plaiurile natale, Radu Matei a fost, în 2010, consilierul fostului europarlamentar liberal Cristian Buşoi şi locuia la Bruxelles.
În timpul actualului mandat în CLM Constanţa, Matei a absolvit şi Colegiul Naţional de Apărare. Pentru ce? Probabil pentru că încă era la modă. Aspect mai puţin cunoscut în spaţiul public, Radu Matei a fost, tot în actualul mandat de ales local, pentru doar câteva luni, consilier în Ministerul Culturii, atunci când ministrul Culturii a fost un personaj-cheie din PNL Constanţa: senatorul Puiu Haşotti.
În toamna lui 2012, Matei şi-a dorit să candideze pentru un fotoliu de parlamentar. Atâta doar că a pierdut în cursa internă din PNL Constanţa, colegii săi preferându-l pentru o candidatură pe insignifiantul Victor Manea, actual deputat în Colegiul 5, fost aspirant la Primăria Constanţa în contextul alegerilor locale din 2008.
Cea mai recentă mutare pentru Radu Matei constă în obţinerea funcţiei de secretar general al PNL Constanţa, funcţie deţinută până în luna iulie de Septimiu Bourceanu, finul deputatului Gheorghe Dragomir, copreşedintele PNL Constanţa. Lui Matei funcţia i-a revenit ca urmare a unei numiri făcute chiar de către deputatul Gheorghe Dragomir. Nu a fost, deci, ales, ci direct numit, după ce Bourceanu a renunţat de bunăvoie şi nesilit de nimeni la funcţie.
În Consiliul Local Constanţa Radu Matei nu s-a remarcat în mod deosebit. Pentru motive nu prea clare, a reuşit să împiedice arondarea Şcolii Gimnaziale Nr. 5 „Nicolae Iorga” la Şcoala Gimnazială Nr. 28 „Dan Barbilian” şi… cam atât.
Probabil că următorul pas pentru liberalul în vârstă de 30 de ani – după ce a ars extrem de rapid etapa din administraţia publică locală – va fi o candidatură la proximele alegeri generale, iar cum drumul său este netezit pe linie de partid, există toate premisele ca fiul lui Constantin Matei să obţină ce îşi propune.
Un alt fiu de liberal cu notorietate este Bogdan Bola, fiul lui Eugen Bola, fost prefect al judeţului Constanţa, în prezent inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Bogdan Bola este, din primăvara lui 2013, preşedintele Organizaţiei Judeţene de Tineret a PNL Constanţa şi, de anul acesta, vicepreşedinte naţional al TNL. În această din urmă funcţie a fost propulsat de fostul vicepreşedinte naţional, Septimiu Bourceanu, care a renunţat la funcţie odată cu împlinirea vârstei de 36 de ani (depăşind astfel limita de vârstă de la juniorii liberali). După cum putem constata, Bourceanu este un soi de bun samaritean atât pentru Radu Matei, cât şi pentru Bola Jr.
Tânărul liberal s-a născut pe 7 iulie 1981. În 2000 a absolvit Liceul „Traian” din Constanţa şi, câţiva ani mai târziu, Facultatea de Drept. Bogdan Bola este unul dintre cei mai activi tineri liberali, implicându-se în permanenţă în tot felul de acţiuni puse la cale de organizaţia de tineret. Cu toate acestea, de numele său nu se leagă, cel puţin până la acest moment, mai nimic notabil. În contextul alegerilor din ultimii ani, a fost, de fiecare dată, reprezentantul PNL în Biroul Electoral Judeţean Constanţa.
Septimiu Bourceanu, unul dintre cei mai discreţi tineri liberali, a renunţat, recent, la funcţia de secretar general al PNL Constanţa, invocând faptul că trebuie să se dedice unui proiect care ar urma să fie implementat de sanatoriul privat din Techirghiol pe care îl conduce de câţiva ani. Septimiu Bourceanu este unul dintre cei mai vechi liberali din organizaţia constănţeană şi devenea, la doar 26 de ani, cel mai tânăr manager din ţară al unui sanatoriu: sanatoriul (de stat) din Techirghiol. Fostul secretar general al PNL Constanţa este, aşa cum am menţionat deja mai sus, finul copreşedintelui PNL Constanţa, Gheorghe Dragomir. Ceea ce este însă mai puţin cunoscut este faptul că tatăl lui Septimiu Bourceanu este Mircea Bourceanu, un doctor deosebit de apreciat, care a reuşit să câştige încrederea şi respectul pacienţilor săi din comuna tulceană Baia, acolo unde a profesat. Mircea Bourceanu a devenit, la un moment dat, director în Ministerul Sănătăţii. În aceste condiţii şi având în vedere că provine dintr-o familie de medici, intrarea lui Septimiu Bourceanu în sistemul de sănătate din România nu a fost una întâmplătoare.
Până la momentul actual, Bourceanu s-a bucurat de privilegiul numirilor. Tânărul politician nu pare însă deranjat de acest aspect, susţinând ori de câte ori are prilejul că numirea sa la conducerea Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol, atunci când avea doar 26 de ani, a fost una benefică pentru instituţie, el fiind, de altfel, remarcat pentru un management de succes.
Nu trebuie omis faptul că Septimiu Bourceanu face parte, de câteva luni, din Consiliul de Administraţie al Litoral S.A.. Asta după ce, o bună perioadă, a fost directorul general al Mamaia S.A.. Aşadar, chiar şi low profile – cum îi place liberalului să se menţină -, companiile de stat care asigură funcţii călduţe l-au cam sedus. Iar seducţia s-a manifestat inclusiv în perioadele în care aceste companii au avut conduceri social-democrate.
Ioan Albu, actual consilier PNL în Consiliul Judeţean Constanţa, este fiul liberalului Gheorghe Albu, unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din judeţul Constanţa. De numele lui a fost legat, la un moment dat, numele defunctei televiziuni Constanţa TV.
Deosebit de discret în comparaţie cu tatăl său, Ioan Albu nu s-a făcut nici măcar o dată auzit în vreo şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa. De iniţierea vreunui proiect de hotărâre nici nu poate fi vorba. În ceea ce-l priveşte însă pe tatăl său, amintim că Gheorghe Albu a fost, în perioada 2005-2007, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, precum şi, câţiva ani mai târziu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. De amintit este şi faptul că, ori de câte ori, în ultimii ani, s-a pus problema numirii unui prefect de Constanţa din rândurile PNL, numele lui Gheorghe Albu a fost în cărţi, indiferent că a fost vorba despre o propunere din partea colegilor sau, din contră, despre o autopropunere. La o primă vedere, ambiţiile politice ale liberalului Ioan Albu par mult mai mici decât cele ale tatălui său.
Un alt liberal care face politică graţie tatălui său este Adrian Sponte. Fost lider al Organizaţiei de Tineret a PDL Constanţa, Adrian Sponte este, la momentul actual, consilier judeţean şi copreşedinte al PNL Năvodari. Amintim că Stere Sponte, tatăl consilierului judeţean, a condus ani buni Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) din Constanţa.
În pofida faptului că Adrian Sponte a avut, când şi când, ieşiri relativ argumentate împotriva social-democraţilor din CJC, el nu se poate lăuda cu o carieră politică solidă. A rămas la nivelul politicii de Năvodari, acolo unde, susţin unele surse, a sperat ani de zile şi, pe undeva, încă speră să candideze pentru funcţia de primar.
În ceea ce priveşte funcţiile ocupate în instituţiile publice, tânărul a condus, pentru scurtă vreme, fostul SAPARD. Ulterior, a fost directorul adjunct al RADIONAV.
La scurt timp după introducerea medierii în România, Adrian Sponte şi-a deschis un birou de mediator pe numele său.
PSD Constanţa, „o afacere” de familie
Lucrurile stau la fel şi în PSD Constanţa, politica din tată-n fiu fiind sfântă. Radu Babuş, deputat PSD în Colegiul 5, este fiul lui Constantin Babuş, fostul director al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Constanţa, condamnat la doi ani şi zece luni de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut cu numele generic „Mita de la primărie”. Tânărul social-democrat a fost consilier judeţean şi director general al Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa. Ca şi tatăl său, Radu Babuş a avut ceva probleme cu legea, până anul acesta. În primăvară, procurorul Andrei Bodean a stopat cercetările faţă de parlamentar, fostul director general al RAEDPP, pentru stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială a bunurilor aparţinând autorităţii publice în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, prevăzută de art. 10, lit. a din Legea nr. 78/2000.
Ca deputat, Radu Babuş nu s-a remarcat prin nimic. Nu obişnuieşte să organizeze conferinţe de presă, să transmită comunicate privind activitatea sa parlamentară şi nici măcar să răspundă presei la apelurile telefonice. Practic, pentru alegătorii din colegiul său, deputatul PSD e ca şi inexistent. Tânărul nici nu stăpâneşte vorbitul în public, el neluând cuvântul nici măcar la evenimentele interne ale PSD Constanţa.
Eduard Martin, deputat PSD de Constanţa aflat deja la al treilea mandat parlamentar, este fiul lui Gheorghe Martin, fost prefect al judeţului Constanţa (2002-2005). E drept că, atunci când încă mai activa politic, tatăl său se alăturase PC-ului, dar Martin Jr. a rămas fidel PSD-ului, fiind un apropiat al senatorului Alexandru Mazăre şi al fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre.
În actuala legislatură, Eduard Martin a fost vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. Mult mai volubil la începutul carierei sale politice şi extrem, extrem de discret în acest al treilea mandat, îndeosebi în ultimul an, de fapt, Eduard Martin a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai proiectului şoselei de coastă şi, de asemenea, ai trecerii unui pachet cât mai mare din acţiunile Portului Constanţa, de la Ministerul Transporturilor, la administraţia Mazăre.
În Constanţa însă, numele lui Eduard Martin nu este cunoscut atât pentru funcţia de deputat, cât prin prisma companiei care asigură serviciul de salubrizare din Constanţa, Polaris M Holding, firmă în care parlamentarul este asociat. Amintim că Polaris M Holding este considerată ca fiind una dintre firmele abonate la bani publici, de vreme ce primul contract pe care l-a câştigat de la Primăria Constanţa a fost valabil zece ani (!) şi, ulterior, reînnoit în urma unei noi licitaţii.
Mircea Titus Dobre, deputat aflat la primul mandat parlamentar şi, din primăvara acestui an, noul purtător de cuvânt al PSD Constanţa, pare a fi unul dintre tinerii cu viitor în politică. Asta pentru că a ştiut, până la un punct, să se orienteze bine. Tânărul a devenit vizibil în urma alegerilor locale din 2012, atunci când a „împuşcat” un mandat de consilier în Consiliul Judeţean Constanţa. Foarte probabil, nu s-ar fi regăsit pe lista PSD pentru CJC dacă nu ar fi fost fiul lui Mircea Dobre, unul dintre consilierii veterani din Consiliul Local Constanţa, distins, de altfel, cu titlul de cetăţean de onoare al Constanţei pentru numărul de mandate deţinute.
La foarte scurt timp după ce devine consilier judeţean, tânărul social-democrat candidează la alegerile generale din 2012 şi câştigă mandatul de deputat în Colegiul 7. În 2014 şi 2015 a lucrat intens la imaginea sa, ajungând astfel unul dintre parlamentarii PSD apropiaţi de premierul Victor Ponta, liderul suprem al PSD. Am precizat, mai sus, că Mircea Titus Dobre a fost bine orientat până la un punct, căci Victor Ponta se află, în prezent, într-un declin puternic chiar în interiorul partidului său. Prin urmare, rămâne de văzut cum anume se va repoziţiona tânărul social-democrat.
Despre Mircea Titus Dobre trebuie menţionat că a fost unul dintre social-democraţii constănţeni care nu l-au mai susţinut pe Nicuşor Constantinescu în PSD Constanţa după ce preşedintele CJC a început să aibă probleme cu Justiţia.
Ca şi în cazul lui Eduard Martin, numele lui Mircea Titus Dobre e cunoscut în Constanţa nu atât graţie unei activităţi parlamentare prolifice, ci datorită unei firme cu tradiţie: Dobre şi Fiii, firmă care a furnizat ani de zile produse în cadrul programului „Cornul şi laptele”, în baza unui contract încheiat cu CJC. Aşadar, firmă obişnuită, o perioadă, cu bani publici. În acest caz, fonduri guvernamentale, via CJC.
Denis Ali, consilier PSD în Consiliul Local Municipal Constanţa, este fiul lui Nurhan Alin, directorul executiv al HCM Constanţa şi fost consilier local apropiat lui Radu Mazăre. Denis Ali este ales local din 2012, dar pesemne că funcţia din administraţia publică îi displace profund, de vreme ce, de la preluarea mandatului şi până acum, nu a avut nici măcar o luare de cuvânt şi nici nu a iniţiat proiecte de hotărâre. Ceea ce îl deosebeşte de tatăl său este… debitul verbal. Dacă Nurhan Ali este foarte volubil, Denis Ali e de-a dreptul mut în timpul şedinţelor CLM Constanţa.
Dacă PSD Constanţa ţine cât de cât la imaginea sa, Denis Ali nu s-ar mai regăsi pe viitoarea listă pentru Consiliul Local.
Există şi „fata lu’ tata”
În politică vor să aibă succes, să-şi asigure cariere nu doar băieţii, ci şi fetele lu’ tata. E cazul Cristinei Dumitrache, din 2008 parlamentar de Constanţa în Colegiul 3, cunoscută mai ales prin prisma tatălui său, fost consilier judeţean şi unul dintre cei mai importanţi pioni din PSD Constanţa. Înainte de a deveni deputat, Cristina Dumitrache şi-a dorit enorm să ajungă în Parlamentul European. Asta se întâmpla în 2007, la scurt timp după aderarea României la Uniunea Europeană, atunci când în ţara noastră au avut loc primele alegeri europarlamentare parţiale. La momentul respectiv, Dumitrache şi-a făcut campanie în judeţ, în rândul celor mai amărâţi dintre amărâţi. În localităţi precum Cobadin şi Lipniţa. Cu alte cuvinte, acolo unde şi-a rupt gâtul foamea. Au însoţit-o în căminele culturale din cele două comune regretatul deputat Corneliu Dida, senatorul Alexandru Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. Cumva, cei trei erau cartea sa de vizită, social-democraţi de frunte cunoscuţi în judeţ, spre deosebire de ea, care avea notorietate zero. Nici acum deputatul PSD de Constanţa nu stă mai bine la acest capitol, în pofida experienţei politice acumulate.
Tânăra şcolită în Londra, dar fără nici un fel de experienţă profesională n-a impresionat electoratul sărac din judeţul Constanţa, fapt pentru care mandatul de europarlamentar a rămas un vis neîmplinit. Alegerile generale din 2008, derulate în sistemul votului pseudo-uninominal, au reprezentat însă ocazia perfectă pentru Cristina Dumitrache de a accede în Parlamentul României.
Cristina Dumitrache se află acum la cel de-al doilea mandat parlamentar şi, cel mai probabil, se pregăteşte pentru al treilea.
Surse foto :
Radu Matei, Bogdan Bola,Septimiu Bourceanu, Mircea Titus Dobre – Facebook; Cristina Dumitrache – ziuaconstanta.ro;Denis Ali – ziuaconstanta.ro;Adrian Sponte – cugetliber.ro; Eduard Martin – radioconstanta.ro;Ioan Albu – cugetliber.ro;Radu Babuş – ziare.com
Interesant articol! La cat mai multe, la fel de documentate si plăcute! Bravos!!
felicitari Ada pentru articol, este incredibil cat de multe lucruri cunosti despre politichia locala si nu numai 🙂
Ada te mananca chelea , da-mplaci ! sper sa sa nu te descurajezi prea devreme ……
Ca de obicei un articol profesionist, felicitari Ada….
Cum? La „fata lu’ tata” nu o trecem in revista pe regina „fetelor lu’ tata”? Ce poveste mai penibila – dar insumand multe succesuri – decat cea a fetei lui Basescu, Elena, care ajunge cu ajutorul Partidului Democrat Liberal, peste noapte, sa se balbaie in limbaj de dupa blocuri in Parlamentul European? Sau carmaciul nu mai este Constantean acum?