Debra Hevia, consilier politic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, vorbeşte, într-un interviu acordat ziarului „Constanţa noastră”, despre îngrijorarea faţă de anexarea Crimeei şi despre acumularea de capacităţi militare ruseşti în zonă, despre lupta împotriva corupţiei, care, în opinia sa, trebuie să se poarte la nivel colectiv, din convingere şi fără reticenţă, precum şi despre faptul că imunitatea parlamentară nu trebuie să fie folosită abuziv, ca un scut de protecţie pentru apărarea cuiva. Nu în ultimul rând, Debra Hevia menţionează, ca exemplu, respectul elementar care există în Statele Unite faţă de rolul unui judecător.

Promotii tablouri pecanvas.ro

 

Reporter: Conform declaraţiilor ministrului Apărării, Mihnea Motoc, în jur de 1.000 de soldaţi americani vor fi trimişi în România pentru a suplimenta securitatea graniţelor estice ale NATO. Este acesta un semnal care indică o nouă etapă a Războiului Rece? 

Debra Hevia: Marea Neagră a fost întotdeauna o regiune importantă pentru Statele Unite şi pentru Europa. De aceea suntem îngrijoraţi, în mod special de anexarea ilegală a Crimeei şi de acumularea ulterioară de capacităţi „De aceea suntem îngrijoraţi în mod special de anexarea ilegală a Crimeei şi de acumularea ulterioară de capacităţi militare ruseşti în zonă”.militare ruseşti în zonă. Nu a existat nicio schimbare a capacităţilor militare ale naţiunilor din regiunea Mării Negre care să determine o precipitare, această acumulare de capacităţi imediat după anexare. De fapt, odată cu preluarea principalelor unităţi navale ucrainene din Crimeea, nevoia de putere militară rusească în Marea Neagră a scăzut, nu a crescut. Comerţul liber şi libertatea de mişcare în regiunea Mării Negre sunt un factor esenţial în această importantă zonă economică şi vom colabora cu Aliaţii şi partenerii noştri pentru a ne asigura că ele rămân deschise tuturor.

R.: FBI l-a arestat în SUA pe Dumitru Martin, un important om de afaceri care a încercat să mituiască un ofiţer american pentru a obţine un contract la Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu. V-aţi confruntat cu situaţii similare în alte regiuni în care SUA au baze militare?

D.H.: În cadrul parteneriatului nostru strategic, România şi SUA s-au angajat să împărtăşească informaţii şi să colaboreze pentru a combate ameninţările reprezentate de terorism şi criminalitatea organizată internaţională şi pentru a promova democraţia, drepturile omului, statul de drept şi buna guvernare. Cooperarea noastră în domeniul aplicării legii pentru îndeplinirea acestor obiective este excelentă şi vom continua să colaborăm pentru a lupta împotriva infracţiunilor care afectează bunăstarea cetăţenilor noştri, indiferent unde şi când sunt ele comise.

„Aşteptăm înfiinţarea rapidă [a agenţiei de gestionare a bunurilor sechestrate şi confiscate], pentru ca profiturile obţinute în urma comiterii unor infracţiuni să nu rămână în mâinile infractorilor.”Este responsabilitatea tututor să condamne şi să demaşte corupţia, să îi tragă la răspundere pe cei care comit acte de corupţie şi să înlocuiască o cultură a corupţiei cu altceva. Impactul corupţiei este resimţit de către toată lumea: companii, sectorul privat, toţi cetăţenii. Toţi plătim preţul corupţiei. Lupta împotriva ei trebuie să se poarte la nivel colectiv: nu cu reticenţă, ci cu convingere, îmbrăţişând standardele care tranformă corupţia într-o excepţie, nu în regulă.

Felicităm instituţiile din România pentru elaborarea şi adoptarea de legislaţie care creează o nouă agenţie de gestionare a bunurilor sechestrate şi confiscate şi aşteptăm înfiinţarea ei rapidă, pentru ca profiturile obţinute în urma comiterii unor infracţiuni să nu rămână în mâinile infractorilor. 

R.: Cât de importantă este România în noul context geo-strategic regional?

D.H.: Ca parte a Planului de acţiune pentru realizarea capacităţii operaţionale a Alianţei (NATO Readiness Action Plan) elaborat la Summitul NATO din Ţara Galilor, Aliaţii au fost de acord cu înfiinţarea Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO şi, ulterior, a unei Divizii Multinaţionale de Sud-Est a NATO, iar România ia măsuri concrete pentru „România ia măsuri concrete pentru a fi furnizor de securitate în cadrul NATO. România a contribuit cu locaţii, resurse însemnate şi a furnizat majoritatea personalului necesar pentru aceste importante organizaţii”.a fi furnizor de securitate în cadrul NATO. România a contribuit cu locaţii, resurse însemnate şi a furnizat majoritatea personalului necesar pentru aceste importante organizaţii. Odată ce vor deveni operaţionale, ne putem aştepta ca aceste unităţi să fie mai implicate în planificarea şi desfăşurarea de exerciţii în regiune. Ritmul intensificat al antrenamentelor şi exerciţiilor comune ale forţelor române şi americane reflectă angajamentul nostru reciproc faţă de securitatea regiunii şi sperăm că alţi Aliaţi NATO îşi vor intensifica activităţile de antrenament pe flancul sud-estic al Alianţei.

R.: Ce domeniu este mai important pentru politicile SUA în România? Lupta împotriva corupţiei? Investiţiile? Apărarea?

D.H.: Statele Unite ale Americii au trei mari priorităţi în România: creşterea securităţii, a democraţiei şi a prosperităţii ambelor noastre ţări. Toate aceste domenii sunt legate între ele şi sunt la fel de importante, niciunul nu poate exista în lipsa celorlalte.

R.: Aţi observat vreo schimbare în politica externă a României în relaţia cu SUA după schimbarea preşedintelui, ca urmare a alegerilor din 2014?

D.H.: Relaţia România-SUA este bazată pe Parteneriatul nostru Strategic, parteneriat ce devine mai solid cu fiecare an. Conform Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării prezentată de preşedintele Iohannis şi ratificată de către Parlamentul României în iunie 2015, „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană sunt fundamentele politicii noastre externe”.

R.: Cum este perceput nivelul de educaţie al tinerilor români într-o societate atât de competitivă ca SUA?

D.H.: În SUA, educaţia este un important subiect de dezbatere între părinţi, educatori, reprezentanţii sectorului privat şi ai guvernului. Fiecare stat are propriul sistem educaţional, iar încercările de standardizare prin intermediul unui „curriculum comun” şi al testărilor naţionale au fost aplaudate de unii şi considerate controversate de alţii. La fel ca în SUA, familiile, profesorii, sectorul privat şi instituţiile din România încep un dialog intens cu privire la tipul de sistem educaţional care va genera cunoştinţele şi competenţele necesare în economia românească a anilor următori.

Statele Unite ale Americii doresc să împărtăşească din experienţa lor în cadrul acestei dezbateri, în special din experienţa privind educaţia juridică şi civică. În ultimii cinci ani, Ambasada SUA a emis vize pentru peste 2.000 de români care studiază în SUA şi care se pregătesc pentru viitorul lor alături de studenţi americani şi internaţionali.

R.: Cum comentaţi amestecul politic în chestiuni judiciare? În multe cazuri, activitatea magistraţilor este blocată aici de către refuzul Parlamentului de a ridica imunitatea parlamentarilor.

„Deşi nu comentăm cu privire la cazuri individuale, un principiu esenţial al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv sau necorespunzător pentru a proteja pe cineva”.D.H.: Aşa cum am spus în multe ocazii, reducerea corupţiei este vitală pentru prosperitatea, securitatea şi dezvoltarea generală a României. Deşi nu comentăm cu privire la cazuri individuale, un principiu esenţial al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv sau necorespunzător pentru a proteja pe cineva.

R.: Preşedintele Iohannis şi-a exprimat recent poziţia într-un caz referitor la punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive [cazul Antena]. Ar fi un astfel de lucru posibil în SUA?

D.H.: Conform ONG-ului american „The Judicial Learning Center”, independenţa judiciară este un principiu care protejează judecătorii de influenţa altor ramuri ale guvernului şi a opiniei publice, permiţându-le să ia decizii în funcţie de ceea ce este corect conform legii, fără a înfrunta consecinţe politice sau personale. Independenţa fiecărui judecător protejează dreptul fiecărei persoane de a-i fi judecat cazul pe baza legii, a probelor şi a faptelor, fără influenţe inadecvate. Existenţa unui sistem judiciar care funcţionează bine, este eficient şi independent este o cerinţă„În Statele Unite […] există o prezumţie culturală fundamentală că funcţionarii publici şi interesele private nu trebuie să interfereze cu deciziile judiciare. Forţa acestei prezumţii provine dintr-un respect elementar al poporului faţă de rolul unui judecător.” esenţială pentru un proces judiciar echitabil, consecvent şi neutru. În consecinţă, independenţa judiciară este un element indispensabil al dreptului la un proces echitabil, al statului de drept şi al democraţiei.

În Statele Unite, credinţa în independenţa judiciară există alături de o convingere la fel de puternică privind responsabilizarea democratică, într-o prezumţie culturală fundamentală că funcţionarii publici şi interesele private nu trebuie să interfereze cu deciziile judiciare. Forţa acestei prezumţii provine dintr-un respect elementar al poporului faţă de rolul unui judecător. Selecţia unor membri competenţi, oneşti şi diverşi ai sistemului judiciar este esenţială atât pentru păstrarea acestei încrederi publice, cât şi pentru susţinerea legitimităţii instituţionale a sistemului judiciar.

(Citit de 486 ori, 1 afisari astazi)