SCENETĂ CU PESEDIŞTI ŞI „OPOZIŢIE”. CONSILIUL LOCAL CONSTANŢA NU SE CONSTITUIE PARTE CIVILĂ ÎN DOSARUL MAZĂRE – POLARIS

Sezonul scenetelor regizate de Mazăre în Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa s-a redeschis ieri, chiar în absenţa mastermind-ului. Gongul a sunat atunci când a fost pus în discuţie proiectul cu numărul 51 pe ordinea de zi, prin care municipiul Constanţa ar fi trebuit să se constituie parte civilă în dosarul 964/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dosarul care se referă la contractul de salubrizare a Constanţei, cu firma Polaris, în care DNA a constatat un prejudiciu de 200.213.248 lei, adică circa 45,5 milioane de euro.

Proiectul a fost iniţiat de primarul interimar, Decebal Făgădău şi înseamnă, pur şi simplu, că, în cazul în care instanţa de judecată va constata existenţa acestui prejudiciu sau a altuia, municipalitatea va încasa aceste sume de la cei condamnaţi să le restituie, fără să fie nevoie de un alt proces în care să se îndrepte cu pretenţii împotriva lor. Dar nimeni nu a explicat asta, iar Decebal Făgădău a tăcut, devenind vorbăreţ abia după şedinţă, confruntat cu întrebările jurnaliştilor: „Eu le-aş fi putut explica, dar, dacă nimeni nu m-a întrebat, am tăcut”. Un rol destul de complicat în scenetă, rolul mutului.

La momentul lecturării proiectului de hotărâre, imediat s-a făcut auzită o voce dinspre grupul consilierilor PSD. Era George Papari, care a început să dea o explicaţie încurcată cum că nu se poate constitui municipalitatea ca parte civilă bazându-se pe expertizele DNA, ci e nevoie de o expertiză care să fie făcută de un expert-parte al Primăriei Constanţa. (Deci o cheltuială din banii contribuabililor.) Pe de altă parte, a mai spus el, dacă hotărârea ar fi adoptată, ar însemna acceptarea faptului că acest contract este incorect, drept pentru care nu s-ar mai putea derula, pentru că nu s-ar mai putea face plăţile. (Fapt cu totul neadevărat, aşa cum bine ştiu juriştii.)

Din păcate, preşedintele de şedinţă, consilierul PSD Mircea Dobre, nu fusese pus în temă asupra scenariului, şi dorea să supună la vot proiectul… Ceea ce a determinat intervenţia consilierului Valentin Pârvulescu pentru a-l lămuri că nu vrea nimeni să se pună la vot, ci trebuie ca sceneta să continue. A luat cuvântul apoi directoarea economică a primăriei, Marcela Frigioiu, care a relatat că este martoră în proces şi a explicat de unde vine prejudiciul constatat de DNA:

Contractul pe 25 de ani cu Polaris – care nu a fost niciodată publicat, nici pe site-ul Primăriei, unde ar fi trebuit să existe ca anexă la hotărârea CLM în care a fost aprobat – prevede, iată că am aflat şi noi cu această ocazie, facturarea pe baza cântăririi gunoiului colectat (deci totul depinde de cine cântăreşte – n.r.). Însă experţii DNA au făcut un calcul pe baza cantităţii medii de gunoi pe care o produce un cetăţean şi numărului de locuitori ai municipiului – conform unor normative naţionale, probabil – un fel de Pauşal al gunoiului. Scăzând din sumele facturate de Polaris sumele considerate normale pentru salubrizare, a reieşit această diferenţă de 45,5 milioane de euro, pe care municipalitatea ar fi plătit-o în plus din 2008.

Directoarea economică a venit în sprijinul ideilor enunţate de Papari, spunând că, în cazul în care municipalitatea se va constitui parte civilă, ea nu va mai avea curajul să semneze pentru plăţile către Polaris, iar dacă i se va pretinde să o facă, pentru că este în fişa postului, îşi va da demisia. (După şedinţă, Făgădău a spus că este exclus ca salubrizarea să nu mai fie realizată, iar dacă Marcela Frigioiu va refuza să mai semneze plăţile, le va semna el sau va delega această atribuţie unui viceprimar.)

Când câţiva consilieri au cerut o intervenţie lămuritoare a serviciului juridic din primărie, o duduie care şedea undeva pe la mijlocul sălii şi părea că vrea să se facă una cu scaunul pentru a nu fi văzută a replicat speriată că ea nu ştie nimic. (Mai târziu, Făgădău ne spunea că juriştii primăriei au fost la DNA şi au studiat dosarul.)

În urma replicilor care s-au succedat conform regiei, a fost propusă amânarea proiectului până când consilierii se vor lămuri. Acesta a fost momentul cel mai amuzant, căci, dintre cei 22 de consilieri prezenţi, 18 au votat pentru amânare, iar patru împotriva ei, cei patru fiind Decebal Făgădău, Daniel Georgescu (directorul Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN) Valentin Pârvulescu (apropiat al lui Mazăre, al lui Răducu Valentin Preda şi al lui Valentin Gheorghe Ionescu, acelaşi consilier care ceruse preşedintelui de şedinţă să nu se grăbească să supună la vot proiectul) şi George Vişan (un alt om de încredere al fostului primar), TOŢI DE LA PSD! Consilierii de „opoziţie” nu au spus nici pâs şi au votat cu toţii, cuminţei, propunerea PSD. L-am întrebat pe Radu Matei, tânăra speranţă a PNL-ului, de ce a votat pentru amânarea constituirii ca parte civilă şi mi-a răspuns, cu aerul său competent, că municipalitatea Constanţa deja este parte civilă în dosar, acum schimbându-se doar suma pentru care se constituie. L-am contrazis, pe bună dreptate, dar am renunţat în faţa încăpăţânării lui şi am insistat cu întrebarea: „şi totuşi, de ce aţi votat pentru amânare?”. Mi-a răspuns că e bine să se mai lămurească şi ei, liberalii, pe această temă, dovedind încă o dată că vine la şedinţele CLM cu lecţiile nefăcute. Asta în cel mai fericit caz, acela în care liberalii nu au făcut din nou, pentru a câta oară?, jocurile lui Mazăre…

Din explicaţia oferită de Făgădău după şedinţă, am aflat că dosarul a fost studiat la DNA de specialiştii jurişti ai Primăriei Constanţa, problema a fost dezbătută în şedinţele comisiilor CLM, iar consilierii au primit toate lămuririle pentru a-şi da seama că este vorba despre o formalitate necesară prin care municipalitatea se asigură că va fi despăgubită de cei care vor fi condamnaţi, dacă vor fi condamnaţi. În aceste condiţii, doar faptul că potenţialii vinovaţi sunt Mazăre şi Polaris (familia Martin) ar putea să fie cauza rezervelor dubioase ale consilierilor.

CLM Constanţa are experienţă în genul acesta de hotărâri, care pot duce la prejudicierea municipiului şi a cetăţenilor săi. Istoria se repetă, de fapt, cu unele personaje schimbate. În 2008, într-o şedinţă condusă de Radu Mazăre, consiliul respingea solicitarea aceluiaşi Departament Naţional Anticorupţie de constituire ca parte civilă în procesul celebru al retrocedărilor ilegale, încă nesoluţionat de justiţie, cel în care prejudiciul estimat de experţi se ridică la 114 milioane de euro. Motivul invocat era similar, că expertul care estimase prejudiciul nu era membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

Vezi aici proiectul de hotărâre amânat ieri: 051-constituire-parte-civila204