În toamna anului trecut, Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa aproba transmiterea imobilului teren şi construcţie „Cazino Constanţa” aparţinând domeniului privat al municipiului Constanţa din administrarea CLM în administrarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Înainte de alegerile prezidenţiale, Liviu Dragnea, pe atunci încă ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, făcea o vizită electorală la Constanţa şi mărturisea, chiar de pe faleza Cazinoului: „Cazinoul vrem să-l refacem (…). Este o lucrare emblematică pentru Constanţa şi pentru România. Aşa cum bănuiesc că ştiţi, a fost construit în perioada 1903-1911, după planurile unui arhitect român de origine elveţiană. Va fi o lucrare deosebită, va fi refăcută arhitectura şi toată zona înconjurătoare, inclusiv aleile pentru promenadă. Vom încerca să le refacem exact ca în anii 1900. Este o lucrare de aproximativ 39-40 de milioane de lei”, declara ministrul Dezvoltării.
În plină campanie pentru prezidenţiale, Cazinoul redevenise, evident, un soi de carte de vizită, chiar şi aşa, ruinat, cum este. Monumentul era şi rămâne o temă electorală extrem de ofertantă. Nu neapărat una de succes. Timpul a dovedit asta.
„Cazinoul, această bijuterie a noastră”
Trecerea Cazinoului la CNI avea loc după ce fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, „defilase” în zeci de discursuri cu reabilitarea Cazinoului. Ba că va vinde monumentul, de parcă l-ar fi adus de-acasă, ba că nişte investitori ruşi sunt interesaţi să-l preia. Niciuna dintre „soluţiile minune” avansate de fostul şef al administraţiei publice locale tomitane n-a prins contur. Ceea ce, pe undeva, nu ne surprinde.Monumentul era şi rămâne o temă electorală extrem de ofertantă. Nu neapărat una de succes. Timpul a dovedit asta.
În ianuarie 2014, constănţenii primeau în cutia poştală deja tradiţionala scrisoare de la Radu Mazăre. În epistola cu pricina, fostul primar mărturisea: „Să ştii că situaţia Cazinoului mă preocupă foarte serios şi că încerc în permanenţă găsirea unei soluţii. Îţi promit că, într-un fel sau altul, voi reabilita această bijuterie a noastră cu fonduri europene sau cu investiţii private”. Da, scrisoarea venea la începutul unui an electoral. Deci, deloc întâmplător. Poate de aici aşa-zisa preocupare.
Este poate momentul să amintesc faptul că imobilul se află de ani buni în degradare. În 2007, când am intrat în Cazino pentru a participa la o şedinţă a Consiliului Local Constanţa, în clădire deja se făcuse simţit un miros înţepător de igrasie, clădirea dând încă de pe atunci semne de degradare. Nu aveam, la acel moment, de unde să ştiu că ceea ce urma să se întâmple cu acest monument, clădire emblematică a Constanţei, va fi de-a dreptul un coşmar.
Clădirea emblematică a Constanţei, temă electorală
Revenind însă la vânzarea Cazinoului, mai sus menţionată, intenţia lui Radu Mazăre a iscat atunci o serie de controverse. Fostul prefect al judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, i-a adresat fostului primar o scrisoare deschisă prin care îşi manifesta nemulţumirea faţă de propunerea de vânzare a monumentului şi îl asigura pe acesta că se va opune unei eventuale hotărâri privind înstrăinarea Cazinoului.
Pentru că era o temă electorală „la super ofertă”, liderul PDL Constanţa de atunci, acum senator, Gigi Chiru, afirma că va iniţia o campanie de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului Radu Mazăre, în situaţia în care Consiliul Local Constanţa va adopta o hotărâre privind vânzarea Cazinoului. O hotărâre referitoare la vânzarea clădirii a existat, iniţiatorul său fiind chiar fostul primar, dar ea a fost retrasă chiar de el de pe ordinea de zi a şedinţei CLM din iulie 2011.
Scrisoarea deschisă a lui Claudiu Palaz a produs efecte. Politice şi administrative. Asta pentru că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, fosta pedelistă Elena Udrea, trimitea, la jumătatea lunii august 2011, o scrisoare către Primăria Constanţa, scrisoare prin care anunţa că ministerul se poate implica financiar în reabilitarea şi consolidarea Cazinoului, condiţia fiind aceea ca imobilul să rămână în proprietatea municipalităţii.
Amintim, în acest context, că fostul prefect al judeţului Constanţa avea, şi el, un interes politic. Intenţiona să candideze pentru şefia Consiliului Judeţean. A candidat, ulterior, la mandatul de primar al Constanţei. Chiar dacă a semnat acea scrisoare deschisă în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, dacă monumentul ar fi fost reabilitat, ar fi avut, şi el, un beneficiu de imagine. N-a fost să fie.
Fosta şefă de la MDRT declara că, după ce va fi reabilitat, Cazinoul va reveni administraţiei locale constănţene şi va avea obligatoriu destinaţia de obiectiv turistic. În august 2011, CLM Constanţa aprobă preluarea monumentului, pentru reparaţii, de către ministerul condus de Elena Udrea. A urmat apoi o hotărâre de guvern care prevedea această preluare de către Ministerul Dezvoltării Regionale.
În toamna lui 2011, erau semnate documentele de predare-primire a clădirii, din administrarea municipalităţii constănţene, în cea a MDRT, prin Compania Naţională de Investiţii.
Iată, deci, că monumentul mai fusese o dată monedă de schimb între autorităţile locale şi centrale. Momentele electorale au fost însă distincte.
Eşecul Elenei Udrea
Elena Udrea a vorbit. Şi-a tot vorbit despre reabilitarea clădirii-simbol a Constanţei. Mult. În conferinţe de presă, la ea pe blog. Cert este însă că, un an mai târziu, fostul primar Radu Mazăre anunţa că monumentul se va întoarce la municipalitate exact aşa cum a „plecat”. Într-o desăvârşită ruină. În putrefacţie. Fiindcă MDRT nici măcar nu începuse reabilitarea imobilului. „Anul trecut, după discuţiile pe care le-am avut cu madam Udrea şi în care spunea că va repara Cazinoul, am emis o hotărâre de Consiliu Local şi am fost de acord ca imobilul să ajungă la MDRT pentru un an, timp în care ministerul este obligat să înceapă lucrările. Până la ora actuală nu au început lucrările. S-au încurcat în licitaţii, contestaţii, a expirat termenul, ca atare, o să le facem o solicitare să ne dea Cazinoul înapoi, pe care îl vom scoate la vânzare şi vom organiza o licitaţie internaţională”, afirmat Radu Mazăre. Evident, nicio licitaţie internaţională nu a avut loc.
În noiembrie 2012, Mazăre se răzgândeşte. Din nou. Anunţă că nu mai vrea să vândă Cazinoul, ci să încheie un parteneriat public privat cu o firmă interesată de reabilitarea acestui monument şi de folosirea acestuia pentru… jocurile de noroc. Nici de data aceasta planurile fostului primar nu s-au concretizat.
Licitaţie contestată
La ora actuală, Cazinoul din Constanţa se află din nou în atenţia municipalităţii. Într-un târziu, am putea spune. Decebal Făgădău, primarul interimar al municipiului Constanţa, a anunţat, în cursul acestei săptămâni, că cele cinci companii care au participat la licitaţia pentru reabilitarea monumentului au fost descalificate pentru că nu au respectat condiţiile. „Una este o dorinţă sinceră de restaurare a Cazinoului şi alta este să te circumscrii tuturor cerinţelor legale. Au trebuit elaborate toate aceste studii, au trebuit întocmite o mulţime de documente, am alcătuit o documentaţie, a fost transferată (n.r. – clădirea) către Compania Naţională de Investiţii, a fost avizată în consiliul tehnico-economic interministerial în luna februarie. (…) CNI, întrucât ei au organizat licitaţia, au organizat documentaţia, i-au descalificat pe toţi întrucât nu îndeplineau condiţiile. Una dintre companii a contestat descalificarea. Aşteptăm, în momentul de faţă, să se pronunţe Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor şi să vedem: fie reluăm procedura de licitaţie, care durează 52 de zile, fie, dacă este admisă contestaţia firmei respective, să se analizeze mai departe criteriile tehnice ale ofertei”, a explicat Făgădău.
În altă ordine de idei, primarul interimar al Constanţei a dat asigurări că în perioada următoare administraţia locală va lua măsuri pentru a proteja Cazinoul în sezonul rece, astfel încât imobilul să fie cât mai puţin afectat de această iarnă.
Amintim că valoarea investiţiei se ridică la peste 9 milioane de euro, iar durata de execuţie a lucrărilor este de doi ani.
Concluzii
Radu Mazăre a fost primar al municipiului Constanţa timp de 15 ani. Decebal Făgădău este viceprimar încă din 2009. Claudiu Palaz a fost prefect mai bine de doi ani şi jumătate. (Pentru conformitate, Prefectura Constanţa nu e ordonator de credite, deci instituţia nu avea cum să se ocupe financiar de restaurarea Cazinoului). Gigi Chiru este de trei ani senator de Constanţa. Iar Elena Udrea… Oh, Elena Udrea a condus cel mai bogat minister al României postdecembriste. În treacăt fie spus, senatorul PNL de Constanţa Puiu Haşotti a condus, timp de câteva luni, Ministerul Culturii. Minister care, sub conducerea sa, n-a părut sensibilizat de putrefacţia şi ruina acestei clădiri emblematice pentru Constanţa.
Politicienii de mai sus au fost sau încă sunt parte a administraţiei locale, parlamentari, foşti miniştri. Pe scurt, oameni cu putere de decizie. Cei mai importanţi factori. Cazinoul s-a dovedit însă, până la acest moment, o pălărie prea mare pentru fiecare dintre ei. Un examen pe care, până în prezent, nu au reuşit să-l promoveze, dar pe care l-au folosit ca laitmotiv în toate campaniile electorale. Cu nonşalanţă şi tupeu.
Nici un comentariu