Muzeul Marinei Române a fost închis pentru public vineri, dar s-a deschis pentru cercetătorii prezenţi la ediţia cu numărul 20 a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, Relații Politice și Diplomație”.
Participarea a fost, ca în fiecare an, numeroasă şi prestigioasă, cei peste 60 de specialişti prezenţi venind de la instituţii diverse din toată ţara, precum Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galaţi, Universitatea ,,Ovidius” din Constanţa, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa, Universitatea „Andrei Şaguna”, Școala Militară de Maiștri Militari a Marinei „Amiral Ion Murgescu”, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” București, Muzeul Bucovinei Suceava, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul „Brukenthal” Sibiu, Serviciul Istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice „General Radu Rosetti” Piteşti, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Complexul Muzeal de Științele Naturii Constanța, Muzeul Țării Făgăraș „Valer Literat”, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Județean Teleorman, Revista „Gândirea Militară Românească”, Radio România Cultural.
Parcurgând programul, am remarcat şi doi participanţi din învăţământul preuniversitar, unul fiind constănţean: drd. Florin Dionisi Bătrânac, de la Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, cu un titlu interesant de lucrare: „Dimensiunea etnico-religioasă a luptelor pentru hegemonie la Marea Neagră”.
Deschiderea oficială a sesiunii a fost făcută de directorul muzeului, Comandorul Marius Laurenţiu Rohart şi a fost urmată de lansări editoriale. Au fost prezentate „Anuarul Muzeului Marinei Române-tom XIX” şi cele două volume ale sesiunii de comunicări curente, „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, ambele în coordonarea dr. Andreea Atanasiu-Croitoru, volumul „Imperiul Bizantin la Dunărea de Jos în secolele VI-XII. Organizarea militar-administrativă”, semnat de dr. Vasile Mărculeţ, de la Colegiul Tehnic „Mediensis”, Mediaș, un participant constant la sesiunile de comunicări ale muzeului.
Nu mai puţin de trei volume semnalate ieri îl au ca autor sau co-autor pe comandorul în rezervă dr. Marian Moșneagu, fost director al Muzeului Marinei : „Uniformele Forţelor Navale Române”, „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” şi „România la bicentenarul S.U.A. Primul voiaj transatlantic al navei-şcoală „Mircea” (4 martie-30 august 1976)”. A fost prezentată şi cartea istoricului Valentin Ciorbea despre viaţa unui erou al marinei române: „Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989). Autobiografii din temniță. Miscellanea”, iar finalul acestei secţiuni a fost dedicat unui moment in memoriam Virgil Coman, prin semnalarea primei sale cărţi de autor unic, din păcate şi ultima, „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare”.
Ne-au atras atenţia câteva titluri de comunicări, ce ar putea schimba oarecum perspectiva pe care publicul larg o are asupra sesiunilor de comunicări ştiinţifice, văzute ca nişte întruniri plictisitoare şi inutile:
„Roşiorii principesei Missy” – drd. Gabriel-George Pătraşcu (Serviciul Istoric al Armatei); „Arab-Tabia – caz ilustrativ al jocurilor de putere la Dunăre şi Marea Neagră” – Diana-Cristiana Lupu (Revista „Gândirea Militară Românească”) şi drd. Daniel-Silviu Niculae (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti); „Turtucaia (1916) – un caz de mediatizare controlată a eșecului” – dr. Delia Bălăican (Biblioteca Academiei Române); „Marinari români pe tancurile societății „Steaua Română” în Al Doilea Război Mondial. Prizonieratul – un destin” – expert dr. Carmen-Irène Atanasiu (Liga Navală Română); „Cum s-a născut mesianismul rusesc «Avem menirea de a învăţa Europa o mulţime de lucruri, pe care ea nu le poate înţelege altfel»” – lect. univ. dr. Florian Bichir (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității; „Migraţionismul – realităţi şi tendinţe evolutive” – General maior (r) prof. univ. dr. Neagoe Visarion (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti) şi colonel ing. drd. Valentin MUNTEANU (Batalionul de Sprijin al Forţelor Navale); „Grigore Gafencu şi menţinerea politicii externe a României de ,,balans” între marile puteri” – Dr. Dan Prisăcaru (Ministerul Apărării Naționale).
Toate aceste titluri, dar şi întreaga sesiune de comunicări a Muzeului Marinei Române, impecabil organizată, se constituie într-o pledoarie pentru cunoaşterea istoriei, trecutului, care ne dă capacitatea de a înţelege prezentul şi viitorul.
Nici un comentariu