2015 a reconfigurat decisiv scena politică din Constanţa. Astăzi, vorbim despre Radu Mazăre la timpul trecut, despre contractul de salubrizare a municipiului Constanţa – un contract exorbitant (335 de milioane de euro!) – ca despre un contract în sfârşit public, nu ţinut departe de ochii contribuabililor, aşa cum s-a întâmplat din 2008 până în decembrie anul trecut, despre Gabi Stan, viceprimarul cunoscut pentru lipsa de activitate, de asemenea la timpul trecut şi despre opoziţie ca una şubredă care, aparent, şi-a faultat propriul posibil candidat la Primăria Constanţa. Dar schimbarea la faţă a politicii din Constanţa nu a venit natural, ca o încercare de resuscitare imperios necesară salvării, ci ca urmare a acţiunilor DNA. Deci, ca o condiţie pentru supravieţuire. Direcţia Naţională Anticorupţie poate fi considerată drept „partidul” care a schimbat radical, în anul care tocmai s-a încheiat, politica de la malul mării.
Tensiunile politice au început încă din luna martie a anului trecut, atunci când Radu Mazăre îşi anunţa demisia din funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Constanţa. Câteva luni mai târziu avea loc însă una dintre cele mai semnificative mutări în politica tomitană, anume demisia lui Radu Mazăre din funcţia de primar al Constanţei, după 15 ani de mandat. Aflat în arest preventiv, în primăvara anului trecut, Mazăre s-a văzut forţat să renunţe la fotoliul de primar: „Vreau să mulţumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15 ani cât am fost primar. Constanţa şi constănţenii au fost sufletul meu şi datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea verbal sau nonconformist, toată priceperea şi energia mea mi-am dedicat-o comunităţii. Pentru greşelile făcute îmi cer iertare în faţa tuturor. Dorinţa mea de a face bine oraşului şi locuitorilor săi nu justifică însă nedreptăţile, stresul şi chinul la care sunt supus de atâta vreme. Drept pentru care demisionez din funcţia de primar al municipiului Constanţa. Colegilor şi prietenilor le sunt dator cu mult respect şi consideraţie. Începând de astăzi nu-mi mai doresc o viaţă publică politică“, mărturisea fostul edil-şef în demisia transmisă din spatele gratiilor. La foarte scurt timp, Constantin Ion, prefectul judeţului Constanţa, emitea ordinul de încetare a mandatului. Asta se întâmpla în mai 2015, când Mazăre se afla, aşa cum am specificat, în arest preventiv. Procurorii DNA dispuseseră, pe 9 aprilie, trimiterea în judecată a fostului edil-şef, pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu. În acelaşi dosar fusese deferită justiţiei Sorina Gina Hortolomei Moscu, reprezentantul firmelor SC Mehmetoglu SRL, SC Bulevard SA şi SC Millenium Global Development SA, pentru două infracţiuni de spălare a banilor, dar şi firmele menţionate.
Mazăre se afla însă în arest preventiv în alt dosar. La data aceea nu se ştia că este vorba despre acum celebrul dosar cu Polaris M Holding, firma care asigură serviciul de salubrizare în municipiul Constanţa, contra sumei de 335 de milioane de euro, într-un contract încheiat pe o perioadă de 25 de ani. Între timp, Radu Mazăre, omul de afaceri Sorin Strutinsky, deputatul PSD Eduard Martin, viceprimarul Gabi Stan, firma Polaris M Holding şi angajaţi ai Primăriei Constanţa au fost trimişi în judecată în acest dosar. În ceea ce-l priveşte pe Mazăre, el a fost trimis în judecată pentru că ar fi primit 7 milioane de euro de la Polaris M Holding pentru ca această firmă să câştige licitaţia pentru serviciul de salubrizare, prejudiciul depăşind 200 de milioane de lei.
Decebal Făgădău rămâne la conducerea Primăriei Constanţa
La începutul lunii iunie, viceprimarul Decebal Făgădău preia, urmare a demisiei lui Mazăre, conducerea Primăriei Constanţa. Social-democratul este ales de Consiliul Local să exercite atribuţiile de primar al oraşului şi mărturiseşte că îşi doreşte ca mandatul său să fie unul mai puţin al vorbelor şi mai mult al faptelor. Între timp, Făgădău este reconfirmat în funcţia de lider al Organizaţiei Municipale a PSD Constanţa şi, aşa cum era de aşteptat, devine oficial candidatul PSD la mandatul de primar al Constanţei.
Deşi între el şi fostul primar există majore diferenţe în ceea ce priveşte educaţia, modul de exprimare şi felul în care abordează problemele municipalităţii, Decebal Făgădău a fost, totuşi, viceprimarul lui Mazăre, din 2009 până în 2015. Făgădău nu s-a dezis nicio secundă de Mazăre, dar a mărturisit, recent, într-un interviu acordat cotidianului Replica, că, în opinia sa, „întotdeauna în viaţă fiecare plăteşte pentru faptele sale”.
Făgădău conduce Primăria Constanţa în prezent, făcând echipă cu social-democratul Costin Răsăuţeanu, liderul tineretului PSD din Constanţa. Acesta din urmă a preluat funcţia în luna decembrie, urmare a demisiei din funcţia de consilier local a lui Gabi Stan, trimis în judecată în acelaşi dosar în care au fost trimişi Mazăre, Eduard Martin şi Polaris M Holding.
PSD Constanţa, în cel mai delicat moment al său
Rămaşi fără „el lidex maximo”, care a condus filiala timp de 12 ani, social-democraţii constănţeni au trecut prin cel mai delicat moment al activităţii lor politice. Pentru a nu prelungi agonia, PSD Constanţa organizează, la finalul lunii iunie, alegeri interne pentru desemnarea unui nou preşedinte. Astfel, noul lider al Organizaţiei Judeţene devine Felix Stroe, care declară, chiar în ziua alegerii sale, că „în PSD Constanţa a lipsit o democraţie autentică”. Stroe a preluat conducerea PSD Constanţa în cel mai dificil moment al acesteia, căci liderii care păreau intangibili, chiar şi de către justiţie – Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu – au, la ora actuală, reale probleme în instanţă.
Nicuşor Constantinescu, „ultimul mohican”, condamnat în prima instanţă
Spre deosebire de Radu Mazăre, care şi-a cucerit electoratul cu pomeni electorale, cu îmbrăţişări şi pupături cu bătrâne şi cu glume care au presupus, de multe ori, un limbaj licenţios, Nicuşor Constantinescu nu s-a bucurat niciodată de succesul lui Mazăre. Nu a beneficiat din partea alegătorilor de simpatia pe care aceştia au revărsat-o asupra prietenului şi colegului său de partid. Cu toate acestea, Constantinescu este, astăzi, încă preşedinte plin al Consiliului Judeţean Constanţa. Social-democratul se află însă într-o situaţie atipică, fiindcă, potrivit magistraţilor, el are interdicţia de a-şi exercita funcţia, neputând intra în biroul său, situaţie care durează deja de luni bune.
Doar în 2015, Nicuşor Constantinescu este trimis în judecată în judecată în dosarul privind elicopterul prăbuşit în decembrie 2014 în lacul Siutghiol, pentru abuz în serviciu într-un dosar privind fapte de corupţie, alături de Cristian Zgabercea, fostul producător general al Televiziunii Române, şi este condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul privitor la Centrul Militar Zonal, în care este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată. Decizia nu este însă definitivă.
Boroianu sau joaca de-a candidatura la Primăria Constanţa
În ceea ce-i priveşte pe liberalii constănţeni, 2015 a fost, şi pentru ei, un an delicat. În primăvara anului trecut, senatorul Gigi Chiru, co-preşedinte, la acel moment, al PNL Constanţa, este condamnat cu suspendare într-un dosar de mită electorală, decizia instanţei nefiind însă definitivă. Tot în 2015, PNL pierde un deputat. Este vorba despre Dănuţ Culeţu, fost prefect al judeţului Constanţa, trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu privind fapte ce ar fi fost comise în perioada în care acesta era prefect. Culeţu a demisionat din Parlament în aprilie şi, de asemenea, s-a autosuspendat din funcţiile deţinute în partid.
Tot în 2015 PNL Constanţa şi-a prezentat potenţialul candidat la Primăria Constanţa. Era vorba despre omul de afaceri Robert Boroianu, liderul organizaţiei municipale a partidului, personaj până la acel moment extrem de discret, fără experienţă politică şi, de asemenea, fără experienţă în administraţia publică locală. Deşi aparent nimic nu-l recomanda pentru candidatura la funcţia de primar al Constanţei, Boroianu a cochetat o bună perioadă de timp cu această idee, intens susţinut de conducerea partidului, aripa liberalilor cu tradiţie.
Mai mult sau mai puţin previzibil, Boroianu a ieşit din cărţi în a doua jumătate a anului, în locul său fiind vehiculat, din ce în ce mai intens, numele lui Vergil Chiţac, rectorul Academiei Navale Mircea cel Bătrân. Profesional, Chiţac are o imagine ireproşabilă. În pofida faptului că nu a făcut până acum politică, rectorul are un discurs articulat, mai bine argumentat chiar şi decât cel al unor politicieni cu experienţă şi, în orice caz, mai bun decât cel al lui Robert Boroianu.
Este de neînţeles de ce Boroianu, cu toate cele care i se pot reproşa – lipsa experienţei în politică şi administraţie şi a unei cariere demne de laude -, a fost, totuşi, folosit drept posibil candidat al PNL pentru Primăria Constanţa mai bine de jumătate de an. Mişcarea a fost total neinspirată, nefăcând bine nici partidului şi, cu atât mai puţin, lui Boroianu.
În ceea ce-l priveşte pe Chiţac, din moment în moment este aşteptat un anunţ oficial fie din partea sa, fie din partea PNL, referitor la candidatura la mandatul de primar al Constanţei.
Sursa foto: romaniatv.net
Nici un comentariu