„Situaţia actuală a monumentului este deosebit de gravă. Consecinţă directă a modului în care s-a proiectat, avizat şi executat intervenţia asupra zidurilor, turnurilor şi a celor două porţi (principală şi secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naţionale în cadrul Programului Naţional LIMES”. Anunţul a fost făcut, ieri, de Ministerul Culturii şi face referire la Cetatea Capidava, obiectiv istoric inclus într-un proiect cu finanţare europeană de care s-a „ocupat” Mara Construct, firma finei lui Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. Observaţiile mai sus menţionate au fost formulate după ce, la începutul acestei luni, o parte a membrilor Comisiei Naţionale LIMES a efectuat o vizită în teren pentru a monitoriza situaţia cetăţii Capidava.
Comisia Naţională LIMES susţine că, „din păcate, în cadrul acestui sit arheologic prioritar, clasat monument istoric de categorie A, (…) respectivele intervenţii au afectat semnificativ cetatea Capidava”. Asta, în pofida faptului că cetatea a fost inclusă într-un proiect ce avea ca scop, paradoxal, exact conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a vestigiilor antice. „Ceea ce se găseşte la faţa locului în şantierul abandonat de peste 10 luni, în absenţa unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucţie perimetrală a cetăţii, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălţimii curtinelor”, explică membrii comisiei.
„O mare parte a informaţiei istorice a fost pierdută definitiv”
Proiectul de restaurare a cetăţii antice Capidava este, potrivit Ministerului Culturii, cel mai pare proiect public derulat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România. Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, Cod SMIS 31212 s-a ridicat la suma totală de 74 de milioane de euro (!). Firma care şi-a adjudecat acest contract este celebră în judeţul Constanţa prin prisma legăturilor cu Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. Este vorba despre Mara Construct, al cărei unic asociat este Maria Cătălina Lăpăduş, fina de cununie a fostului preşedinte al CJC. Lăpăduş este însă şi fiica Sandei Ciocoiu, de al cărei nume este legată o altă firmă cu notorietate: Conpress Holding SRL, dedulcită, şi aceasta, la bani publici în timpul mandatelor lui Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.
Proiectul de restaurare a Cetăţii Capidava nu are însă doar o problemă ce ţine de autenticitate şi integritate căci, în luna decembrie a anului trecut, Constantin Dima, administratorul societăţii Mara Construct SRL, era arestat preventiv. Omul de afaceri era, la acel moment, cercetat, în acest dosar, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată, obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, dar şi spălare de bani. În luna aprilie a acestui an, administratorul Mara Construct a fost însă trimis în judecată de procurorii anticorupţie.
Mai multe detalii despre acest subiect în „Căpuşele din Capidava”.
Cristinel Dragomir, vicepreşedintele CJC, anunţa, în luna decembrie a anului trecut, că instituţia pe care o conducea reziliază, chiar la solicitarea constructorului, contractul cu Mara Construct, date fiind problemele de natură penală ale societăţii.
Problema era – şi nici până la acest moment nu a fost clarificată – aceea că, fiind vorba despre un proiect european al cărui termen de finalizare (1 iulie) nu a fost respectat, Consiliul Judeţean Constanţa risca o corecţie financiară. Mai exact, există riscul ca CJC să dea înapoi banii europeni folosiţi în cadrul proiectului. Mai mult, conform declaraţiilor de la acea vreme ale vicepreşedintelui CJC, riscul este acela al unei corecţii de 100%.
În loc de concluzii
Deşi au existat toate premisele ca proiectul de restaurare a Cetăţii Capidava să devină un model pentru alte demersuri de acest gen, la ora actuală el reprezintă prototipul unui eşec lamentabil. Dincolo însă de aspectele financiare ce nu trebuie ignorate – în cazul unei corecţii financiare, aceasta va fi suportată, cel mai probabil, din bani publici – există aspecte ireparabile ce ţin de istorie, de „confiscarea” unor informaţii ce nu vor putea fi niciodată recuperate. „Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni şi sortimente, iar punerea în operă neatentă; pe faţa dintre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice şi nici nu apare marcată intervenţia pe toată lungimea instalaţiei portuare. Reconstituirile au fost făcute fără să existe o documentaţie ştiinţifică de bază, de aceea şi decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar”, susţin membrii Comisiei Naţionale LIMES.
Pe lângă direcţionarea banilor publici către firmele de casă (cazul Mare Construct este doar un exemplu din prea multele de acest gen), pe lângă o serie de politici abuzive, pe lângă batjocorirea constantă şi cu ostentaţie a tot ceea ce a însemnat cultură şi patrimoniu, autorităţile publice judeţene din Constanţa ultimului deceniu se pot lăuda, acum, şi cu ştergerea iremediabilă a unei părţi din istorie. O spun specialişti în domeniu: „O mare parte a informaţiei istorice a fost pierdută definitiv”.
Situl arheologic Capidava a fost semi-restaurat fără respectarea tehnicilor de construcţie originală, iar calitatea lucrărilor este, spun experţii, discutabilă. Istoria a devenit astfel, fără voia ei, o marfă second hand.
UPDATE
CJC a dat publicităţii, astăzi, un punct de vedere cu privire la situaţia sitului arheologic Capidava. „Acest proiect a fost avizat de reprezentanții Ministerului Culturii, atât în faza de studiu de fezabilitate, cât și în cea de proiect tehnic. Mai mult, avizele prin care s-a aprobat proiectul tehnic au fost redactate și transmise spre dezbatere în comisiile de specialitate ale Ministerul Culturii chiar de reprezentanții acestui minister. Potrivit documentelor, in cadrul acestor comisii de specialitate, Consiliul Județean Constanța nu a avut nici un reprezentant. În urma dezbaterilor, Ministerul Culturii a avizat pozitiv proiectul de restaurare al Cetății Capidava”, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean.
În aceeaşi ordine de idei, CJC menţionează că, „pentru a finaliza proiectul până la data limită impusă de procedurile europene, Consiliul Judetean Constanța a demarat procedurile de obținere a documentaţiei tehnico-economică prin care se stabileşte ce lucrări mai sunt de executat. Avizul a fost obținut, iar in prezent se vor demara procedurile în vederea atribuirii unui nou contract de execuţie a lucrărilor de restaurare”. Precizăm încă o dată că termenul-limită de implementare a acestui proiect derulat cu fonduri europene era 1 iulie 2016.
Nu mai puţin important, „la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa se va face o analiză a lucrărilor efectuate în cadrul proiectului, iar dacă se vor constata nereguli, cei vinovati vor fi sanctionaţi conform legislatiei în vigoare”, se mai arată în comunicatul transmis, astăzi, de CJC.
Sursa foto: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Din pacate ce s-a facut acolo este o carpeala odinara, o jignire la adresa istoriei.