Ieri, Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” a sărbătorit 85 de ani de existenţă. Şi dacă nu aş fi fost invitată, tot m-aş fi dus, pentru că biblioteca este un fel de ACASĂ şi pentru mine, ca pentru miile de cititori ce îi trec pragul. Nu musafiri, ci de-ai casei ne simţim după atâtea ore petrecute în sălile de lectură, la cataloage sau pe holuri, studiind, citind, scriind, discutând, iar mai demult, pe vremea studenţiei, chiar enervând bibliotecarele sau colegii mai serioşi, cu prea multe trăncăneli pe şoptite sau cu prea multe ieşiri la ţigară.
„Sub semnul cărții. 1931 – 2016, 85 de ani de lectură publică la Constanța” se intitulează evenimentul ştiinţific aniversar ce se desfăşoară în aceste zile la bibliotecă, iar ceea ce va rămâne, în afară de amintiri, este volumul monografic cu acelaşi titlu, realizat de colectivul de bibliotecari sub coordonarea directoarei, Corina Apostoleanu, şi a lui Constantin Cioroiu.
Ieri s-a desfăşurat deschiderea oficială, la care au participat reprezentanţi la vârf ai universităţilor din Constanţa, iar invitată de onoare a fost Laura Basso, descendentă a lui Ioan N. Roman (1866 – 1931), publicist, avocat, primar, deputat, dar mai ales om de cultură al oraşului, în casele căruia a funcţionat multă vreme biblioteca.
Directoarea bibliotecii, Corina Apostoleanu, a accentuat rolul de pilon al vieții intelectuale a orașului, pe care îl îndeplinește biblioteca, și importanța conectării ei continue la viața culturală și spirituală. Ea a schițat în câteva cuvinte viziunea sa de dezvoltare, pe trei coordonate: mai întâi din perspectivă profesională, prin specializarea accentuată în ştiinţele informării, absolut necesară în prezent şi în viitor, apoi din punct de vedere al capacităţii de a face faţă provocărilor intelectuale şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea capacităţii instituţiei de a se constitui într-un centru informaţional, educaţional şi cultural al comunităţii locale.
Laura Basso, descendenta lui I. N. Roman
Cei trei reprezentanţi ai universităţilor din Constanţa, rectorul Universităţii Maritime, Cornel Panait, prorectorul Universităţii „Ovidius”, Mihai Gîrţu, şi preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, Aurel Papari, au felicitat echipa Bibliotecii Judeţene şi au vorbit mai ales despre posibilităţile, ocaziile şi necesitatea de interconectare a bibliotecilor din ziua de azi, în folosul studenţilor, profesorilor şi tuturor cititorilor lor. Cu toţii au depănat amintiri din bibliotecă, au evocat aerul specific al sălilor de lectură şi au observat rolul pe care l-a avut biblioteca şi continuă să îl aibă în formarea universitarilor.
Remarcabilă şi prezenţa la aniversare a primarului Decebal Făgădău, care, deşi a sosit cu o întârziere de aproape o oră şi a întrerupt alocuţiunile până a fost plasat la prezidiu, măcar a venit şi a vorbit frumos, spre deosebire de reprezentanţii Consiliului Judeţean, instituţia ce patronează administrativ şi financiar biblioteca.
Laura Basso, descendenta lui Ioan N. Roman, a adus din Italia mesajul Ceciliei Roman, nepoata directă a fondatorului bibliotecii, fiica lui Horia Roman, ziarist şi poet decedat în exil, cu un dor sfâşietor de ţară. Ea a ţinut să mulţumească tuturor celor care au dedicat timp şi efort pentru a cerceta şi a publica date din biografia înaintaşului său, printre aceştia numărându-se şi regretatul Virgil Coman.
Ceremonia de deschidere s-a încheiat cu felicitările şi cadourile – sub formă de cărţi, fireşte – din partea bibliotecilor din Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Alba etc.
Mircea Răgneală, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România
Următorul punct din program a fost conferinţa cu tema „Biblioteca şi informaţia în societatea contemporană”, susţinută de prof.univ.dr. Mircea Răgneală, de la Universitatea Bucureşti, o legendă în domeniul biblioteconomiei. El a pus în discuţie evoluţia profesiei de bibliotecar de-a lungul timpului şi provocările ei, printre care epoca tehnologiei a iscat-o pe cea mai importantă, şi anume neputinţa de a cuprinde toate informaţiile, odată cu proliferarea publicaţiilor.
O altă problemă importantă ridicată de prof. Răgneală este dispariţia studenţilor din sălile de lectură. Ea este imputabilă în principal profesorilor, care nu le oferă provocări intelectuale de natură a-i trimite la bibliotecă, nu-i învaţă cum să lucreze într-o bibliotecă şi, mai mult, nu-şi actualizează ei înşişi cunoştinţele pentru a fi în pas cu tehnologia informaţiei. „Tot vorbim despre plagiate, dar i-a învăţat cineva cum să lucreze la bibliotecă?!”
Conferinţa a fost urmată de lansarea volumului monografic aniversar şi de lucrări pe cele trei secţiuni: Noutăți în științele informării; Civilizație și specific dobrogean; Multiculturalitate în secolul XXI.
Astăzi, evenimentul continuă cu lucrările pe secţiuni şi cu un tur de oraş pentru invitaţii de la alte biblioteci din ţară, tur ce se va extinde mâine la Cetatea și Muzeul Adamclisi și la Mănăstirea Dervent.
Nici un comentariu