Consulul general al Turciei la Constanţa, Ali Bozçalışkan, s-a născut în sudul Turciei, la Adana şi a urmat studiile în Ankara. În 1997 şi-a început cariera în Ministerul de Externe al Turciei, lucrând la Centrul pentru cercetări strategice, apoi la Departamentul pentru Pacific şi Orientul Îndepărtat, până în 2000.  Prima sa misiune peste hotare a fost cea de viceconsul la Münster, iar în 2002 a fost relocat la Ambasada Turciei din Teheran, unde a îndeplinit funcţiile de Secretar III şi Secretar II până în 2005. S-a întors în Turcia, unde a fost secretar II şi secretar I la Directoratul adjunct pentru relaţii economice bilaterale. În 2007 a fost trimis la Ambasada Turciei din Damasc, unde a fost Secretar I şi Consilier până în 2011, când ambasada a fost închisă, la cinci luni după izbucnirea războiului civil din Siria. A fost apoi consilier la Ambasada Turciei din Tripoli, iar în 2012 a revenit la Ankara, pe postul de Director de departament în cadrul Directoratului general adjunct pentru Orientul Mijlociu. Şi-a luat în primire următorul post, cel de Consul General al Republicii Turcia la Constanţa, cu doi ani în urmă, la 10 octombrie 2013.

Promotii tablouri pecanvas.ro

În interviul pe care ni l-a acordat, consulul general a vorbit despre cooperarea sa pe mai multe planuri cu reprezentanţii minorităţilor înrudite – turci şi tătari, precizând într-un mod diplomatic că speră ca aceasta să câștige în calitate și să cuprindă întreaga comunitate a etnicilor. De asemenea, în ceea ce priveşte cunoaşterea limbii materne şi a religiei, consulul şi-a exprimat opinia că etnicii și Muftiatul trebuie să pună în aplicare proiecte mult mai serioase.

În altă ordine de idei, vorbind despre aspectele economice, Ali Bozçalışkan a precizat că obiectivul comun şi întru totul realizabil al Turciei şi României este să se ajungă la un volum al schimburilor comerciale de 10 miliarde de dolari, de la 6,5 miliarde, cât a fost în 2014. Consulul consideră că este importantă creșterea investiţiilor turceşti în sectorul maritim, menţionând că reînceperea curselor regulate de feribot între porturile Constanța și Istanbul va constitui o nouă etapă a cooperării în domeniul transporturilor.

 

Reporter: În România, turcii și tătarii constituie o minoritate tradițională a cărei conviețuire cu populația majoritară este dată adesea ca exemplu. România, la rândul ei, a fost dată ca exemplu pe plan european în privința standardelor aplicate pentru protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, Turcia are o puternică tradiție a toleranței etnice și religioase. Care sunt problemele cu care încă se confruntă minoritatea turcă şi tătară? Ce se poate face pentru rezolvarea lor?

Ali Bozçalışkan: În România și în special în zona Dobrogei etnicii turci și tătari conviețuiesc de secole în pace și armonie cu populația„Cea mai importantă problemă cu care se confruntă etnicii noștri este păstrarea identității lor culturale și transmiterea ei către generațiile următoare” română. De-a lungul istoriei negreșit au existat conflicte. Cu toate acestea, nici una dintre părți nu are în memoria generală o impresie negativă, o moștenire grea. Aceste gânduri pozitive reprezintă secretul conviețuirii. Toleranța manifestată și drepturile acordate de autoritățile române etnicilor noștri sunt deosebit de apreciate. Pe de altă parte, cea mai importantă problemă cu care se confruntă etnicii noștri este păstrarea identității lor culturale și transmiterea ei către generațiile următoare. În acest scop, ei trebuie să își cunoască bine limba maternă și religia. Pentru aceasta, este necesar ca instituțiile reprezentative ale etnicilor noștri, Muftiatul Cultului Musulman din România și autoritățile române să îşi coordoneze eforturile. Însă este clar că etnicii și Muftiatul trebuie să pună în aplicare proiecte mult mai serioase.

R: Aveţi o activitate foarte bogată de când aţi fost numit, aţi colaborat cu instituţiile din Constanța, cu autorităţile, cu entităţi private. Ce aspecte ale colaborării credeți că pot fi în continuare îmbunătățite?

A.B.: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța are o strânsă cooperare atât cu instituțiile reprezentative ale etnicilor cât și cu autoritățile române. Avem, de asemenea, o bună colaborare și cu asociațiile înființate de cetățenii turci stabiliți aici. Activitățile noastre sunt organizate în special în domeniile cultural și social. Scopul nostru este de a dezvolta colaborarea cu autoritățile române și în plan economic, comercial și academico-științific.

R: Care sunt subiectele prioritare ale colaborării Consulatului General cu reprezentanţii din Parlamentul României ai minorităţilor înrudite, pe de o parte, şi cu şefii uniunilor etnice ale turcilor şi tătarilor, pe de altă parte? Sunteţi mulțumit de nivelul de îndeplinire a obiectivelor acestor colaborări?

A.B.: Cooperarea cu reprezentanții minorităților înrudite se desfășoară în plan cultural, social și al educației. Sper ca această cooperare să câștige în calitate și să cuprindă întreaga comunitate a etnicilor noștri.

R.: Nu vă este străin scandalul construcţiei abuzive de lângă zidul geamiei Hunkiar, monument istoric important al „Nemulțumirea noastră privind construcția ilegală din vecinătatea Geamiei Hunkiar a fost exprimată în nenumărate rânduri în cadrul discuțiilor avute atât la cel mai înalt nivel, cât și cu autoritățile locale”Constanţei şi al musulmanilor. Ştiţi că s-a ajuns până la o hotărâre judecătorească de demolare, dar situația trenează în mod nepermis. Care credeți că sunt  pașii care trebuie făcuți în continuare pentru restabilirea dreptăţii?

A.B.: Nemulțumirea noastră privind construcția ilegală din vecinătatea Geamiei Hunkiar a fost exprimată în nenumărate rânduri în cadrul discuțiilor avute atât la cel mai înalt nivel, cât și cu autoritățile locale. Muftiatul s-a adresat instanțelor competente, dar nu a avut câștig de cauză. Considerăm că ar trebuie depuse mai multe eforturi pentru protejarea moștenirii noastre istorice comune.

R.: Conform valorii schimburilor comerciale, Turcia este primul partener comercial al României din afara UE şi al cincilea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale ale României, respectiv al patrulea partener la export şi al nouălea la import. Ce loc ocupă Dobrogea în aceste schimburi comerciale, care sunt domeniile în  care investițiile turcești sunt preponderente și care sunt oportunitățile investiționale neexploatate încă?

A.B.: Turcia și România sunt două țări riverane Mării Negre cu un potențial economic și comercial ridicat. Vorbim de un volum al schimburilor comerciale care în anul 2014 a atins 6,5 miliarde dolari. Obiectivul nostru comun este atingerea cifrei de 10 miliarde dolari, existând posibilitatea de a atinge cu ușurință acest obiectiv.

Investitorii turci consideră România o bază în Europa de Est, desfășurându-și activitatea atât în domenii precum cele de servicii – bancar și restaurante, precum și în cel al producției – electrocasnice, produse din lemn și MDF [un material de o calitate superioară PAL-ului – n.r.], mase plastice, agricultură și multe altele. Oamenii de afaceri turci din Dobrogea s-au organizat asemănător celor din București și întrețin „Reînceperea curselor regulate de feribot între porturile Constanța și Istanbul va constitui o nouă etapă a cooperării în domeniul transporturilor”relații de cooperare cu prietenii români prin intermediul Asociației Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea.

Este importantă creșterea numărului de firme având ca obiect de activitate sectorul maritim. Reînceperea curselor regulate de feribot între porturile Constanța și Istanbul va constitui o nouă etapă a cooperării în domeniul transporturilor. Pe de altă parte, turismul reprezintă un domeniu important care așteaptă să fie descoperit. Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța va încuraja întotdeauna sosirea unui număr cât mai mare de investitori turci în cele mai variate domenii de activitate.

R.: Din primăvara acestui an au început demersurile pentru construirea, cu sprijinul statului turc, a unei moschei la Bucureşti, subiectul fiind controversat şi generând dezbateri. Care sunt mesajele pe care doriţi să le transmiteţi opiniei publice din România în această privinţă?

A.B.: Acest subiect este în atenția Ambasadei noastre de la București și considerăm că Ambasadorul Republicii Turcia a transmis mesajul care se impune referitor la această temă.

R.: În contextul negocierilor curente între Turcia și Uniunea Europeană pentru a ajunge la un acord în criza refugiaților, care sunt așteptările părții turce și cât de diferite sunt opiniile ei față de cele comunitare în privința soluționării crizei?

A.B.: Ne dorim o mai mare sensibilitate, înțelegere umanitară față de refugiați care, în marea lor majoritate, sunt persoane care fug de războiul intern din Siria. Suntem martorii uneia dintre cele mai mari tragedii ale umanității. Așa cum s-a mai întâmplat în istorie, Turcia și-a deschis porțile și a primit 2,5 milioane de persoane. Până în prezent s-au cheltuit 8 miliarde de dolari și continuăm să oferim oaspeților sirieni tot ajutorul de care au nevoie. S-au intensificat și discuțiile cu UE privind împărțirea acestor costuri. Cu toate acestea, problema de bază rămâne cum va fi oprit războiul intern din Siria, pentru ca oamenii să se poată întoarce la casele lor.

R.: Analize economice recente avertizează că apar semnalele unei posibile noi crize economico-financiare internaționale. Este cunoscut că economia turcă a făcut foarte bine față crizei precedente, în timp ce state puternic „Chiar dacă, în prezent, rata dezvoltării economice a țării noastre este în scădere, există potențialul de a atinge nivelul anterior în scurt timp, prin stabilitate politică”industrializate s-au resimțit acut. De această dată, se simt în Turcia semnalele de care vorbesc analizele menționate?

A.B.: Datorită reformelor structurale aplicate după anul 2002, economia turcă a devenit rezistentă în fața crizelor. Sectorul bancar, industria producătoare și industria constructoare au devenit motoarele economiei. Chiar dacă, în prezent, rata dezvoltării economice a țării noastre este în scădere, există potențialul de a atinge nivelul anterior în scurt timp, prin stabilitate politică.

R.: Schimbând puțin registrul întrebărilor, aveți un loc sau un local preferat în Dobrogea, unde mergeți să vă relaxați?

A.B.: Prin oamenii, cultura, geografia și clima sa, Dobrogea seamănă cu țara noastră. Din acest motiv, doresc să subliniez faptul că îmi desfășor activitatea cu deosebită plăcere. Mie și membrilor familiei mele ne place să vizităm cafenelele din Portul Tomis sau din Piața Ovidiu și să ne plimbăm prin parcul Tăbăcărie.

R.: Sunteți foarte prezent la evenimente culturale, pe unele le-aţi susţinut direct. Cum vi se pare oraşul Constanţa din punct de vedere cultural?

A.B.: Datorită numărului mare de minorități etnice și diversității sale precum și bogatei sale istorii, Constanța este într-adevăr un „Mie și membrilor familiei mele ne place să vizităm cafenelele din Portul Tomis sau din Piața Ovidiu și să ne plimbăm prin parcul Tăbăcărie”important centru cultural. Acest lucru este demonstrat și de numărul și frecvența manifestărilor culturale organizate aici. Noi, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, suntem onorați să participăm la aceste activități alături de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanța și Asociația Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea.

R.: Care este cea mai frumoasă amintire pe care o aveți de la venirea la post în Constanța?

A.B.: În cei doi ani de când mă aflu la Constanța am adunat nenumărate amintiri frumoase. Cred că este destul de dificil să îmi amintesc una anume. Mulțumesc tuturor cetățenilor și etnicilor turci precum și prietenilor noștri români pentru colaborarea cu Consulatul nostru.

 

Interviu realizat de Alina-Ioana Vasiliu şi Daniel Citirigă

 

(Citit de 770 ori, 1 afisari astazi)