Un procuror a pus sechestru pe o turmă de oi. Cum apare justiţia din Constanţa în Raportul FHR privind recuperarea prejudiciului

Freedom House România a lansat, ieri, Raportul Recuperarea prejudiciului şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni (http://www.justitiecurata.ro/wp-content/uploads/2016/04/Recuperarea-prejudiciului-si-confiscarea-bunurilor.pdf). Potrivit FHR, raportul îşi propune să radiografieze situaţia recuperării prejudiciilor produse statului român şi a confiscării bunurilor dobândite ilegal. „Raportul urmăreşte trei linii de forţă care definesc momente cheie ale procesului de investigare a fraudelor, de recuperare a prejudiciilor şi de deposedare de foloasele infracţiunii: (1) analizarea capacităţii organelor de urmărire penală de a institui măsuri asiguratorii eficace; (2) analizarea practicii instanţelor şi raportarea la instituţii noi precum confiscarea extinsă şi (3) evaluarea punerii în executare a deciziilor de confiscare şi a interesului instituţiilor păgubite de a se constitui parte civilă”, menţionează Freedom House.

Pentru realizarea acestui raport au avut loc o serie de interviuri cu procurori şi judecători privind atitudinea instituţiilor publice – constituirea ca parte civilă şi, de asemenea, a fost iniţiată corespondenţa cu 60 de primării şi consilii judeţene care apăreau drept parte vătămată sau parte civilă în dosare instrumentate de DNA.

Refuzul CL Constanţa de a se constitui parte civilă în Dosarul Retrocedărilor

În ceea ce priveşte judeţul Constanţa, una dintre instituţiile menţionate în acest raport este Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa, iar asta, cu referire la celebrul Dosar al Retrocedărilor. Amintim, în acest sens, că CLM Constanţa a refuzat să se constituie parte civilă în dosarul în care fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, dar şi alte 35 de persoane ar fi păgubit statul, potrivit procurorilor DNA, cu 114 milioane de euro prin retrocedarea presupus ilegală a aproximativ 100 de hectare de teren situat în Constanţa. „Problema legată de neconstituirea ca parte civilă apărea frecvent în situaţiile în care instituţiile erau conduse chiar de persoanele acuzate sau trimise în judecată pentru că le-ar fi prejudiciat. Aceasta a fost situaţia mai multor primării sau consilii judeţene. Consiliul Local Constanţa – în dosarul cu retrocedări din 2008 (prejudiciu estimat de DNA la 14 mil. Euro) sau Consiliul Judeţean Argeş au fost instituţiile mai cunoscute care au refuzat constituirea ca parte civilă”, se arată în Raportul Freedom House România.

PCA Constanţa, în topul celor mai mari valori ale sechestrelor dispuse în 2015

În ceea ce priveşte valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de Direcţia Naţională Anticorupţie, această cunoaşte, potrivit raportului, un trend ascendent în cursul ultimilor opt ani. „Acest fenomen a căpătat tot mai multă amplitudine, Direcţia Naţională Anticorupţie dispunând, în 2015, 457 de măsuri asiguratorii, valoarea lor totală fiind de aproximativ 2,1 miliarde de lei. Din acest total, două măsuri asiguratorii au vizat confiscarea extinsă în valoare totală de 2.504.418 lei”, se menţionează în Raportul FHR.

La capitolul „Măsuri asiguratorii dispuse în 2015 de parchetele de pe lângă curţile de apel”, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa figurează în Raportul Freedom House România cu un total de sechestre, în 2015, de 21.654.134 de lei. „Datele comunicate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în 2015 conţin şi sechestrul asigurator record din dosarul Lukoil (circa 5,5 miliarde lei). Dacă analizăm informaţiile disponibile fără PCA Ploieşti, observăm că parchetele de pe lângă curţile de apel Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Braşov şi Craiova au avut volumele cele mai mare de sechestre în anul 2015”, se precizează în Raportul Recuperarea prejudiciului şi confiscarea bunurilor.

„S-au confiscat şi oile”

Cel mai sensibil capitol al procesului de recuperare a bunului infracţiunii îl reprezintă, aşa cum reiese din raport, gestionarea şi evidenţa bunurilor sechestrate. „Garantarea păstrării valorii bunurilor indisponibilizate pe perioada urmării penale şi a procesului penal este importantă atât pentru stat, cât şi pentru persoana vizată de instituirea măsurilor asiguratorii. În cazul unei decizii de condamnare, statul trebuie să aibă de unde recupera eventualul prejudiciu stabilit de instanţă sau ce să execute în cazul decizei unei confiscări”, menţionează Raportul FHR. În acest sens, Codul penal impune, la art. 112, obligaţia confiscării bunurilor dobândite din infracţiuni („confiscarea specială”), precum şi a celor folosite pentru săvârşirea faptelor incriminate de legea penală – maşini, de exemplu, utilizate în traficul de persoane, maşini etc. Interesant, un procuror citat în raport, afirmă: „Ştiu că un coleg de la Constanţa a pus sechestru pe o firmă de oi. S-au confiscat şi oile. Le-au valorificat cu un executor judecătoresc. A luat toată turma în camion cu tot cu executor judecătoresc”, susţine acesta.

În raportările parchetelor locale au fost supuse confiscării topoare folosite, drujbe (PJ Întorsura Buzăului), pocnitori, petarde (PCA Braşov), pistoale cu aer comprimat, telefoane, cartele SIM, cuţite (PJ Sector 5), multifuncţionale, imprimate, CD-uri, laptopuri, adaptoare micro SD, stick-uri de memorie (PCA Cluj).