• De la 1 decembrie şi până la ora actuală, Primăria Constanţa a emis 12 autorizaţii de construire, unele dintre acestea pentru ridicarea de imobile care ajung până la şase etaje, altele, pentru modificarea regimului de înălţime a unor clădiri deja existente, dar care, în urma acestei modificări, ajung chiar şi la nouă etaje
  • Camera de Conturi Constanţa a subliniat, în raportul publicat anul acesta, că „la nivelul municipiului Constanţa nu există o strategie sau un plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi şi nici un registru al spaţiilor verzi”
  • Valabilitatea Planului de Urbanism General (PUG) al Constanţei, care datează încă din 1999, a fost prelungită, în luna decembrie, cu încă doi ani, ceea ce face ca municipiul Constanţa să funcţioneze pe baza unui PUG total depăşit, care permite o serie de anomalii urbanistice şi arhitecturale 

 

Promotii tablouri pecanvas.ro

În ultimii zece ani, în Constanţa s-a construit ca-n codru. Fără respectarea unor minime reguli arhitecturale şi de urbanism, fără respect pentru spaţiile verzi, oricum diminuate dramatic, fără simţ estetic. Totul, din dorinţa de a prospera a oamenilor de afaceri cu trecere la administraţia publică locală. Sunt sute, poate mii de constănţeni care s-au trezit, aproape peste noapte, cu alte blocuri în faţa blocului lor. Construcţii de multe ori hidoase, care le-au furat dreptul la soare. S-au văzut astfel puşi în situaţia în care, la doar câţiva metri de geamul lor, stă un vecin nou, în papuci şi halat. Scena poate părea desprinsă dintr-o comedie. Atâta doar că pentru niciunul dintre aceşti constănţeni aspectele astea nu sunt deloc amuzante, ci cât se poate de serioase. Scandaloase. Uneori, umilitoare. De cele mai multe ori, nedrepte.

În ceea ce priveşte spaţiile verzi, pe care, cum spuneam, s-au ridicat zeci de imobile, Camera de Conturi Constanţa a semnalat, în urma unui control efectuat anul trecut şi ale cărui concluzii au fost publicate într-un raport anul acesta, faptul că „la nivelul municipiului Constanţa nu există o strategie sau un plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi şi nici un registru al spaţiilor verzi”.

 

Aşa cum menţionam mai sus, în ultimul deceniu, în municipiul Constanţa s-a construit haotic. Din pământ, din iarbă verde – doar că nu în sens figurat, ci cât se poate de propriu – s-au ridicat imobile care nu respectă nici regimul de înălţime al zonei, nici distanţa faţă de clădirile lângă care au fost construite. Asta  pentru că Planul de Urbanism General (PUG) al Constanţei permite cumva aceste „anomalii”. Spre exemplu, există spaţii verzi care în PUG nu figurează ca atare. Nefigurând în plan ca spaţii verzi, proprietarii acestor terenuri-spaţii verzi n-au avut nicio rezervă în a ridica pe ele blocuri, clădiri de birouri, spaţii comerciale, schimbând uneori destinaţia iniţială a terenului.

 

Un PUG vechi de 17 ani, „reşapat” de Mazăre şi preluat de Făgădău

În primăvara lui 2013, administraţia Mazăre aproba prelungirea valabilităţii Planului de Urbanism General al decebal-fagadauConstanţei şi a Regulamentului de urbanism aferent. Conform hotărârii Consiliului Local Municipal (CLM) Constanţa, atât PUG-ul, cât şi regulamentul fuseseră prelungite până în luna februarie a acestui an. În luna decembrie a anului trecut, consilierii locali au aprobat însă prelungirea valabilităţii PUG-ului până la data de 30 decembrie 2018. Asta în condiţiile în care actualul PUG al Constanţei, actualizat şi răsactualizat, a fost elaborat în 1999 (!). Deci, la finalul lui 2018, Constanţa va fi funcţionat pe un plan de urbanism general vechi de două decenii.

În august 2015, Decebal Făgădău explica, la finalul unei şedinţe a CLM Constanţa, că nu se poate vorbi despre un nou PUG în absenţa unui master plan de mobilitate urbană. Tot atunci, edilul-şef sublinia: „Cred că principala preocupare trebuie să fie aceea de a menţine ceea ce avem şi să nu mai permitem niciun centimetru pătrat să se diminueze şi, doi – să îl facem să arate ca un spaţiu verde”.

Unii constănţeni se aşteptau ca, odată ce Decebal Făgădău a preluat conducerea administraţiei publice locale, astfel de lucruri să nu se mai întâmple ca pe vremea fostului primar Radu Mazăre. Cum, însă, Făgădău nu lasă impresia că actualizarea PUG-ului ar fi prioritară pentru el şi, mai mult, din moment ce nu a iniţiat niciun proiect de hotărâre privind suspendarea aprobării unor astfel de PUZ-uri (cele care se referă la construcţii pe spaţii verzi) şi, apoi, etapele care premerg ridicarea propriu-zisă a unei construcţii, constănţenii sunt dezamăgiţi de ceea ce am putea numi „primarul beton”. De altfel, primarul interimar al Constanţei nici nu a participat la dezbaterea planurilor de urbanism zonal pentru diverse imobile, asta deşi constănţenii şi-au exprimat dorinţa de a-l avea alături de ei la aceste evenimente.

 

Mai vrei un etaj? Nicio problemă, primăria e de acord

De la începutul lunii decembrie şi până azi, Primăria Constanţa a emis peste 400 de autorizaţii. Dintre acestea, 12 sunt autorizaţii de construire pentru diferite imobile din municipiul Constanţa şi din staţiunea Mamaia. Este vorba despre autorizaţii ce privesc construirea unor clădiri cu 4 şi 6 etaje, dar cele mai multe se referă la schimbarea regimului de înălţime. Pentru că legea permite, proprietarii cer administraţiei locale modificarea autorizaţiilor de construire iniţiale şi reuşesc să-şi supraetajeze clădirile cu până la 20% din suprafaţa construită desfăşurată. Astfel, una dintre aceste autorizaţii a fost emisă de Primăria Constanţa pentru supraetajarea cu 20% a unui imobil care are deja şapte etaje.

 

Spaţiile verzi , inexistente pe hărţile municipiului

dezbatere-puzPentru că PUG-ul Constanţei nu este actualizat, ci doar prelungit, dar şi pentru că municipiul Constanţa nu are încă un registru al spaţiilor verzi, la ora actuală, în oraş se construieşte sfidând spaţiile verzi (care, însă, nu figurează în PUG-ul neactualizat ca atare), sfidând bunul simţ şi calitatea vieţii constănţenilor. Astfel, tot felul de oameni de afaceri elaborează planuri de urbanism general care ajung pe masa Consiliului Local. Acesta din urmă este forţat (oare?!?) să aprobe aceste PUZ-uri. Motivul? Spaţiile cu pricina, o spun din nou, nu sunt, în actualul PUG, spaţii verzi. Ceea ce, evident, e contrazis de realitatea din teren.

Vom face, în cele ce urmează, o trecere în revistă a celor mai recente dezbateri publice pe marginea unor planuri de urbanism zonal (PUZ-uri) cel puţin controversate.

  • În 2015, unul dintre cele mai discutate PUZ-uri a fost cel privind zona delimitată de strada Suceava, strada Adamclisi, aleea Heracleea, aleea Capidava şi aleea Argeşului. Aici era propusă construirea unor parcări care să deservească locuitorii din zonă, dar în plan figurau şi două blocuri care ar urma să se ridice pe spaţiul verde (!). Trei dezbateri publice au fost organizate de Primăria Constanţa pentru acest PUZ (iniţiat de o anume Marcela Savin), în speranţa că iniţiatorii săi şi constănţenii din zonă vor ajunge la consens.
  • Un alt PUZ controversat este cel întocmit de Iancu Pelehra, fiul omului de afaceri Ghiţă Pelehra, care deţine „Cuptorul cu plăcinte” din Satul de Vacanţă. PUZ-ul cu pricina face referire la un teren delimitat de bulevardul Aurel Vlaicu, aleea Dispensarului şi aleea Hortensiei. Obiectivul acestui plan de urbanism zonal constă în studierea, reglementarea şi modificarea reglementărilor urbanistice în limitele zonei studiate. Intenţia lui Iancu Pelehra este aceea de a ridica un imobil cu regim de înălţime S+P+5 etaje, pe un teren de 355 mp, în imediată apropiere de blocul vecin, motiv evident de nemulţumire pentru locatari. Oamenii susţin că, dacă acest bloc va fi ridicat, nu ar fi respectată, conform legii, distanţa dintre imobile, dar şi că noua clădire le va „fura” soarele. PUZ-ul a fost însă retras chiar de către iniţiator, urmare a presiunii mediatice. Chiar şi aşa, se pare că acest Iancu Pelehra are o sentinţă civilă favorabilă, din 2013, care obligă Primăria Constanţa să întocmească acest PUZ pentru suprafaţa care include şi terenul pe care el ar vrea să ridice un bloc.
  • Un caz recent care, de asemenea, a declanşat nişte discuţii în contradictoriu este cel al PUZ-ului pentru zona delimitată de strada Soveja (la nord), aleile Cameliei şi Brânduşelor, strada Mioriţei (la sud), bulevardul Lăpuşneanu (la vest) şi aleile Magnoliei şi Voinicului şi strada Primăverii la est. Aici, Eugen George şi Agnes Alina Anastase şi Monica Manu intenţionează să construiască un imobil cu destinaţia de locuinţe colective, în apropierea intersecţiei bulevardul Lăpuşneanu cu strada Soveja, şi un altul lângă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. PUZ-ul face referire la un bloc cu regim de înălţime D+P+6E şi la unul D+P+3E. În ce priveşte clădirea ce ar urma să fie ridicată vizavi de mall-ul din Parcul Tăbăcărie se cere aprobarea pentru un procent de ocupare a terenului de 70%, în vreme ce, pentru cel de lângă AJOFM, un procent de 75%. Acest PUZ a făcut subiectul unei dezbateri publice, la începutul acestui an, eveniment despre care puteţi citi mai multe aici. Problema constănţenilor care locuiesc în zonă a fost ridicată în cadrul dezbaterii: oamenii susţin că blocul de şase etaje va fi ridicat pe un teren care acum e spaţiu verde.

 

În concluzie, în absenţa unui PUG actualizat – amânat cu tot felul de găselniţe, precum „masterplanul de mobilitate”, care ar fi putut exista demult dacă ar fi interesat cu adevărat pe cineva – şi a unui registru al spaţiilor verzi, „monştri” de beton pot apărea oricând între blocuri şi pe ultimele bucăţi de verdeaţă din Constanţa.

(Citit de 1.831 ori, 1 afisari astazi)