Interviu cu prefectul Constantin Ion: „Controlul legalităţii la nivelul Prefecturii Constanţa nu se face aşa cum mi-aş fi dorit”

Constantin Ion, prefectul judeţului Constanţa, vorbeşte, într-un interviu acordat ziarului Constanţa noastră, despre nemulţumirile pe care le are cu privire la controlul de legalitate a hotărârilor de consiliu local din judeţ, control efectuat chiar de către instituţia pe care o conduce, dar nu la standardele dorite de el. Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu la Constanţa anunţă reorganizarea Prefecturii şi mărturiseşte că singura instituţie la adresa căreia are obiecţii este Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Constantin Ion susţine că şi-ar fi dorit ca reprezentanţii OCPI să dea dovadă de mai mult profesionalism în ceea ce fac.

Reporter: Aţi debutat în funcţia de prefect susţinut de PSD, dar având eticheta de om al lui Nicuşor Constantinescu şi al lui Cristinel Dragomir, preşedintele, respectiv vicepreşedintele CJC. Aţi reuşit să scăpaţi de imaginea asta?„Mă cunosc de foarte multă vreme cu Cristinel Dragomir, avem o relaţie de prietenie, mi-a fost şi şef, atâta timp cât am lucrat la RAEDPP. Nicuşor Constantinescu mi-a fost şef când am lucrat în Consiliul Judeţean. (…).Sunt mai multe etape în cariera mea, nu pot spune că sunt omul cuiva şi sper ca cetăţenii judeţului Constanţa, opinia publică să mă perceapă ca fiind o persoană debarasată de orice influenţe”

Constantin Ion: Nu pot face o analiză la nivelul percepţiei în judeţul Constanţa, dacă eu am scăpat de imaginea aceasta a omului provenit dintr-un partid, dar cu siguranţă că acţiunile pe care le-am desfăşurat până acum în funcţia de prefect au fost debarasate complet de orice ingerinţă politică. Mă cunosc de foarte multă vreme cu Cristinel Dragomir, avem o relaţie de prietenie, mi-a fost şi şef, atâta timp cât am lucrat la RAEDPP. Nicuşor Constantinescu mi-a fost şef când am lucrat în Consiliul Judeţean. Eu am lucrat şi la Primăria Municipiului Constanţa o perioadă – prima din cariera mea –, am lucrat şi în cadrul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor, ca director, timp de şase ani. Această instituţie mai puţin cunoscută publicului e o direcţie deconcentrată a Consiliului Judeţean şi am ocupat acea funcţie în urma unui concurs care s-a desfăşurat la Bucureşti, la ANFP. La conducerea acestei direcţii am fost pus, bineînţeles (n.r. ulterior concursului), în urma unei hotărâri de consiliu judeţean. Sunt mai multe etape în cariera mea, nu pot spune că sunt omul cuiva şi sper ca cetăţenii judeţului Constanţa, opinia publică să mă perceapă ca fiind o persoană debarasată de orice influenţe.

R: Vă consideraţi independent din punct de vedere politic sau aceasta e doar o chestiune teoretică în România anului 2015?

C.I.: Sunt independent. Sunt suspendat din PSD. Sunt independent pentru că aşa îmi place să-mi fac treaba şi aşa mi-am făcut-o întotdeauna. Cei care mă cunosc foarte bine ştiu că accept părerile şi sfaturile celorlalţi, dar întotdeauna voi face aşa cum consider eu de cuviinţă. Activitatea din Prefectură mi-a impus la un moment dat să suspend mandatul de preşedinte de consiliu judeţean al lui Nicuşor Constantinescu, să încetez mandatul lui Radu Mazăre, dar şi mandatele altor doi primari PSD din judeţul Constanţa (Tuzla şi Mircea Vodă), lucru pe care l-am făcut. Am suspendat, respectiv încetat mandatele acestora pentru că legea mi-o impune şi am făcut lucrul acesta fără nicio oprelişte.

„Avem procese între Amzacea şi Pecineaga, între Pecineaga şi Mangalia, Mangalia şi 23 August, Tuzla şi Costineşti, Constanţa cu Năvodari, Cogealac cu Grădina, Fântânele şi Cogealac, Pantelimon cu Vulturu.”R: În urmă cu câţiva ani, prefecţii care v-au precedat au vorbit constant despre problema delimitării cadastrale a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din judeţul Constanţa. Cum arată situaţia la ora actuală? A fost finalizat acest proces?

C.I.: Există un program, la nivelul guvernului, de cadastrare a întregii ţări. Pentru 2015 sunt prinse doar două localităţi din judeţul Constanţa. Asta, dacă ne referim la acel cadastru general. Dacă, însă, ne referim la activitatea prefecturii de a stabili graniţele UAT-urilor din acest judeţ, asta nu e fezabil. Prefectura nu are nicio calitate în a stabili graniţele dintre unităţile administrativ-teritoriale. Acolo unde sunt neînţelegeri între diverse UAT-uri s-au deschis în instanţă acţiuni pentru stabilirea hotarelor. Astfel, în momentul acesta avem procese între Amzacea şi Pecineaga, între Pecineaga şi Mangalia, Mangalia şi 23 August, Tuzla şi Costineşti, Constanţa cu Năvodari, Cogealac cu Grădina, Fântânele şi Cogealac, Pantelimon cu Vulturu.

Mai există măsurătorile pe Legea 165, adică măsurarea terenurilor care sunt retrocedabile. Până la sfârşitul anului noi ar trebui să terminăm retrocedările pe fondul funciar, sunt mai multe legi, dar tocmai de aceea vine Legea 165, care sintetizează ceea ce s-a făcut până acum pe Legea 18, pe Legea 10, pe Legea 1. Cum spuneam, până la sfârşitul acestui an trebuie să se finalizeze activitatea de retrocedare.

 R: Sunteţi pregătit pentru iarna 2015-2016? Vă întreb în contextul în care ultimii doi prefecţi au fost demişi pentru că nu ar fi gestionat corespunzător două situaţii de criză pe timp de iarnă: drumuri înzăpezite şi tragedia de pe Siutghiol.

C.I.: Pregătirea pentru sezonul de iarnă se face atât la nivel local, prin comitetele locale de gestionare a situaţiilor de urgenţă, cât şi prin „Anumite calamităţi nu pot fi previzionate. Cel mai recent caz este cel de la Corbu, acolo unde am avut acea viitură şi unde încă inventariem toate pagubele produse. Au căzut 176 de litri pe metrul pătrat, deci o cantitate de apă extraordinar de mare. Nu poţi anticipa efectele pe care le are, nu poţi previziona traiectoria viiturii”comitetul judeţean, acolo unde, ca prefect, sunt preşedinte. Pe 30 octombrie va avea loc o şedinţă cu primarii, în care vom sublinia exact ce au ei de făcut şi, împreună cu cei de la ISU Dobrogea trebuie să conştientizăm toţi factorii responsabili că sezonul de iarnă trebuie abordat cu maxim interes. Dumnealor trebuie să cunoască toate responsabilităţile care le revin, iar nouă să ne vină mai uşor să-i coordonăm în chestiunea aceasta.

Pe de altă parte, anumite calamităţi nu pot fi previzionate. Cel mai recent caz este cel de la Corbu, acolo unde am avut acea viitură şi unde încă inventariem toate pagubele produse. Au căzut 176 de litri pe metrul pătrat, deci o cantitate de apă extraordinar de mare. Nu poţi anticipa efectele pe care le are, nu poţi previziona traiectoria viiturii, unde cade mai multă sau mai puţină apă. Am avut noroc şi nu au fost pierderi omeneşti.

R.: În prima conferinţă de presă pe care aţi susţinut-o aţi declarat că veţi face o analiză privind modul în care a fost gestionată tragedia aviatică de pe lacul Siutghiol, pentru a identifica problemele care au fost acolo, astfel încât astfel de tragedii să fie evitate. Au trecut zece luni. Aţi făcut aceasta analiză? Care sunt concluziile?

C.I.: Analiza pe care am spus că o voi face şi la care m-am referit în prima conferinţă de presă pe care am susţinut-o se referea la analiza fluxului informaţional din instituţie. Ştiam că este demarată o anchetă şi nu îmi permit să mă antepronunţ eu sau să analizez eu o chestiune de genul acesta, pentru că este mult peste atribuţiile pe care le am. Dar prefectura este instituţia-suport pentru prefect, iar prefectul este preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Fluxul informaţional trece şi prin această instituţie, iar eu am promis că la nivelul instituţiei noastre voi analiza dacă au fost anumite sincope care să împiedice posibilitatea de a acţiona în acea situaţie. Ancheta nu este încă finalizată, dar la nivelul Instituţiei Prefectului nu am descoperit nicio sincopă. În momentul în care se dă semnalul la 112, este anunţat şi prefectul, de către ISU, printr-un sms. Cei care acţionează operativ în cadrul acestui comitet sunt cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Şi atunci, a-l face vinovat pe prefect pentru că nu s-a dus acolo să ia elicopterul în spate de urgenţă, să-l scoată pe uscat şi să-i salveze pe oameni… nu mi se pare posibil.

R.: Referitor la Campania „Curăţăm Constanţa Noastră”, iniţiată de primărie pe baza Hotărârii Consiliului Local Municipal din 31.07.2013, am arătat în ziarul nostru că această hotărâre, care prevede ASIGURAREA curăţeniei în locurile publice de către cetăţeni, contrazice Ordonanţa nr. 21, din 30 ianuarie 2002. Aceasta din urmă condiţionează obligarea cetăţenilor la curăţenia unor spaţii publice de aprobarea prin referendum local, ceea ce nu s-a întâmplat la Constanţa. Ca garant al legalităţii hotărârilor CLM, veţi ataca în vreun fel această hotărâre?

C.I.: Nu voi ataca această hotărâre, pentru că mi se pare imperios necesar ca o campanie de conştientizare la nivelul judeţului şi al municipiului Constanţa să se facă pentru curăţenie. Atribuţiile pe care le are cetăţeanul sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă 21, de la punctul A la punctul G. În hotărârea din 31 iulie 2013 sunt aceleaşi atribuţii pe care, de data aceasta, le are constănţeanul.

R: Cu menţiunea că în, în vreme ce în ordonanţă scrie că cetăţenii MENŢIN (curăţenia pe trotuare, pe partea carosabilă a străzii sau a drumului, pe porţiunea din dreptul gospodăriei şi a locurilor de parcare pe care le folosesc – art. 10, pct. 2), în hotărârile Consiliului Local Municipal Constanţa (cea din 31 iulie 2013 şi cea din 13 octombrie 2015) scrie că ei ASIGURĂ. Există, deci, un caracter de obligativitate.

C.I.: Menţinerea curăţeniei înseamnă cumva să nu aruncăm chiştocurile pe geam? Nu atacăm pentru că din punctul nostru de vedere nu se încalcă nicio prevedere legală. Mai mult, hotărârea din octombrie 2015 mi se pare un îndemn la curăţenie absolut pertinent şi normal.

R.: Haideţi să vă întreb altfel. În calitate de cetăţean, vi se pare firesc să existe o hotărâre de consiliu local care să OBLIGE cetăţenii să iasă la curăţenie, în contextul în care ei plătesc taxă de habitat şi, de asemenea, în condiţiile în care între municipalitate şi firma care asigură serviciile de salubritate, anume Polaris, există un contract încheiat pe zeci de ani?

C.I.: Ca cetăţean am să vă răspund. Cred că această hotărâre de consiliu local este un îndemn către voluntariat, nu un îndemn imperativ, că dacă nu ies la curăţenie, la săpat în faţa casei, cineva mă amendează.

R.: Caracterul a fost şi este unul imperativ. În primă instanţă, administraţia publică locală anunţa ceva contravenţii…

C.I.: Mi se pare excesiv, în cazul ăsta. Mi se pare normal ca atunci când cineva este prins pe stradă că-şi aruncă guma de mestecat sau pachetul de ţigări să fie amendat, dar nu mi se pare normal să fiu obligat să ies la muncă. Dar eu, din dispozitivul hotărârii, nu înţeleg lucrul acesta.

„Controlul legalităţii la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţul Constanţa nu se face însă aşa cum mi-aş fi dorit eu şi urmează să stabilim anumite proceduri şi rigori clare în această activitate”.R: În această ordine de idei, care sunt administraţiile locale din judeţul Constanţa cu cele mai multe hotărâri de consiliu local atacate de dumneavoastră, în calitate de prefect?

C.I.: În 2015, la Constanţa, din 202 hotărâri adoptate în două şedinţe, nu a fost atacată nicio hotărâre. La Mangalia, din 224 de hotărâri luate în 22 de şedinţe, am atacat una. La Băneasa am atacat două hotărâri, la Ciobanu, patru, la Deleni, una, la Corbu, una, la Gârliciu, una, la Mereni, o hotărâre, la Tuzla, trei. Deci, în total, 14 hotărâri atacate în contencios administrativ, la nivel de judeţ. Pot părea puţine, dar asta pentru că păstrăm legătura cu autorităţile locale şi, acolo unde considerăm că hotărârile lor exced cadrul local, noi îi notificăm şi ei le pot revoca. Situaţia ar fi, deci, mai complexă. În momentul în care îi notificăm, se conformează, intră în legalitate.

Controlul legalităţii la nivelul Prefecturii Constanţa nu se face însă aşa cum mi-aş fi dorit eu şi urmează să stabilim anumite proceduri şi rigori clare în această activitate.

R: Din ce cauză?

C.I.: Din cauza aparatului prefecturii. Am constatat anumite carenţe în activitatea de control al legalităţii şi voi stabili proceduri clare pentru ducerea acestei activităţi la îndeplinire de către compartimentul juridic din cadrul instituţiei. Relaţia cu secretarii primăriilor nu este dintre cele mai fericite. Secretarii unora dintre primării transmit cu mare întârziere hotărârile. Hotărârile acestea, în momentul în care au fost votate în consiliile locale, deja sunt executorii şi, atunci, dacă noi nu avem posibilitatea să le verificăm într-un timp cât se poate de scurt, bineînţeles că efectele sunt majore, în cazul în care o hotărâre este nelegală. Dar este o acţiune care va suferi îmbunătăţiri majore până la finalul acestui an, pentru că, prin reorganizarea instituţiei, care va avea loc mâine, vom avea şi un şef de serviciu, vom avea o structură juridică coordonată şi, atunci, toate problemele constatate inclusiv în urma auditului de la Ministerul Afacerilor Interne, vor fi reglementate.

R.: Ce presupune această reorganizare a instituţiei?

C.I.: Reorganizarea aceasta vine să structureze ierarhic Instituţia Prefectului Judeţul Constanţa pentru o mai bună coordonare. Adică ia fiinţă un post de şef serviciu al serviciului juridic, ce va coordona toată activitatea de control al legalităţii, legile fondului funciar şi toate aspectele legate de juridic. Acest post nu exista până acum. Tot prin această reorganizare, ia fiinţă postul de relaţii cu publicul, care iarăşi înseamnă o mai bună funcţionare a aparatului de specialitate. Va fi un şef de birou care să coordoneze toată relaţia cu publicul. Biroul de relaţii cu publicul are următoarele activităţi: înregistrarea, circuitul documentelor, răspunsul la petiţii, comunicarea dintre departamentele instituţiei. Nu exista acest post până acum, lucrurile se întâmplau după ureche.

R: Există vreo instituţie deconcentrată cu care aţi avut sincope în comunicare de când sunteţi prefect?„Cei de la OCPI sunt un liant foarte puternic în sistemul de retrocedări şi parcă mi-aş fi dorit altceva. Să fie mai clari, mai siguri pe ceea ce fac”.

C.I.: Da.

R: Puteţi nominaliza?

C.I.: OCPI [Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară]. Ei sunt un liant foarte puternic în sistemul de retrocedări şi parcă mi-aş fi dorit altceva. Să fie mai clari, mai siguri pe ceea ce fac.

R: După ce vi se termină mandatul de prefect, veţi reveni în PSD?

C.I.: Eu sunt membru suspendat al PSD. Dacă nu voi avea vreo altă funcţie care să fie incompatibilă cu statutul de membru al unui partid, atunci presupun că voi reveni.

R.: Care a fost cea mai dificilă decizie pe care aţi fost nevoit să o luaţi în calitate de prefect?

C.I.: Nicio decizie nu a fost dificilă.