- Fundaţia Pontul Euxin a văzut lumina în urmă cu exact un an, dar ieşirea în societate şi-a făcut-o abia ieri
- De două ori Haşotti: tatăl şi fiul sunt membri ai fundaţiei
- „Fundaţia Disperarea”. Avocatul Ionel Haşotti susţine că fundaţia s-ar fi putut numi, la fel de bine, „Disperarea”. Asta, din cauza halului de degradare în care au ajuns monumentele din patrimoniul cultural al Constanţei. Toate aceste monumente erau în acest stadiu de degradare şi acum un an. De ce iese în lume fundaţia abia acum? Nota bene: ea reuneşte o serie de oameni de cultură şi din mediul academic, oameni – instituţii în sine, precum Doina Păuleanu, dar şi figuri locale controversate.
Fundaţia Pontul Euxin a organizat, ieri după-amiază, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, un eveniment dedicat stării actuale a patrimoniului cultural dobrogean. Trebuie menţionat, încă de la început, că evenimentul a reprezentat chiar „lansarea la apă” a fundaţiei, fundaţie din care fac parte 28 de membri, cei mai mulţi dintre aceştia oameni cu notorietate din Constanţa, provenind din mai multe domenii de activitate.
„Patrimoniul cultural – o şansă pentru prezent şi viitor”. Aşa s-a numit dezbaterea de ieri şi a reunit numeroase personalităţi din Constanţa, de la artişti şi oameni de cultură, precum Lică Gherghilescu, directorul Teatrului de Copii Căluţul de Mare, actorul Liviu Manolache, până la arhitecţi (Radu Cornescu şi Alexandru Bălan, cel din urmă preşedintele Ordinului Arhitecţilor – Filiala Teritorială Dobrogea), istorici şi arheologi şi, evident, politicieni: deputaţii Gheorghe Dragomir şi Victor Manea („ilustrul” parlamentar de Constanţa care nu se poate lăuda cu absolut nimic, de la debutul mandatului, în 2012, şi până în prezent) şi senatorul liberal Puiu Haşotti.
Haşotti. Nu Puiu, nu Ionel. Tudor Haşotti
Familia Haşotti este, de altfel, unul dintre numele de referinţă ale Fundaţiei Pontul Euxin, din organizaţie făcând parte atât tatăl, cât şi fiul, ambii avocaţi: Ionel şi Tudor Haşotti. Mai mult, evenimentul de ieri a fost ocazia perfectă pentru Haşotti Jr. de a face încă un pas în faţă în plan public, în calitate de reprezentant al societăţii civile. Deşi e un personaj discret, în ultimul an şi jumătate tânărul avocat a lucrat la imaginea sa, foarte mulţi oameni punând problema unei eventuale candidaturi a acestuia la Primăria Constanţa. Ei, bine, Ionel Haşotti a ţinut să nege vehement, ieri, această variantă, subliniind că este exclus ca fiul său să candideze pentru o funcţie publică, dar şi să activeze politic. Mai mult, el a precizat că fundaţia nu se va implica în niciun fel în politică şi că nu va căuta să atragă oameni angrenaţi politic.
Ianuarie 2015, anul naşterii bunelor intenţii
Fundaţia Pontul Euxin a luat fiinţă în ianuarie 2015. Deci, exact în urmă cu un an. De ce, însă, auzim de ea abia astăzi? De ce evenimentul de ieri a fost abia primul? „Birocraţia. E foarte multă birocraţie”, a venit răspunsul avocatului Ionel Haşotti.
Fundaţia are ca obiective promovarea acţiunilor de protejare, conservare şi restaurare a moştenirii culturale, promovarea diversităţii culturale, promovarea turismului cultural şi, în special, arheologic, precum şi recunoaşterea explicită a culturii, ca vector al integrării sociale şi al dezvoltării socio-economice.
„Problema de ordin general este că toate aceste proiecte (n.r. – proiecte privind conservarea patrimoniului cultural din Dobrogea) depind, într-o bună măsură, de ajutorul şi de sprijinul autorităţilor, pentru că mare parte dintre aceste monumente care suferă astăzi se regăsesc în administrarea Muzeului de Istorie Constanţa, care, la rândul lui, se află în subordinea Consiliului Judeţean. Evident că avem nevoie de sprijinul Consiliului Judeţean. Dacă vom avea parte de acest sprijin, vom pune la dispoziţie resursele noastre proprii, care înseamnă în primul rând specialişti. Suntem dispuşi să ajutăm inclusiv financiar”, a explicat Tudor Haşotti, adăugând că fundaţia ia în calcul inclusiv campaniile publice de strângere de fonduri.
Având, însă, în vedere faptul că autorităţile locale şi judeţene au tratat cu maxim dezinteres cam tot ce înseamnă patrimoniu cultural în judeţul Constanţa – cea mai elocventă dovadă în sensul acesta este Cazinoul din Constanţa – Tudor Haşotti a fost întrebat dacă fundaţia al cărei membru este nu are reţineri referitoare la colaborarea cu aceste autorităţi: „Totul depinde de sprijinul autorităţilor locale. Dar da, avem oarecare temeri. Speranţa noastră este însă că vom avea succes. Nu ne putem substitui autorităţilor. Contăm pe ele”. Şi în an electoral? „Chiar şi într-un an electoral. Ba chiar mai mult într-un an electoral”, a mărturisit avocatul.
Nu trebuie omis faptul că niciun reprezentant al Primăriei Constanţa şi nici al Consiliului Judeţean Constanţa nu au participat la eveniment, deşi confirmaseră prezenţa, la fel ca şi cei doi subprefecţi. Nici aceştia din urmă nu şi-au mai făcut însă apariţia.
Fundaţia funcţionează sub deviza „Facta non verba!” (Fapte, nu vorbe!).
O colecţie de peste cinci milioane de euro şi „mafia retrocedărilor”
Prezentă la eveniment şi membru al fundaţiei, criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa, a făcut ceea ce putem numi o pledoarie pentru salvarea Muzeului „Dinu şi Sevasta Vintilă”, secţia din Topalu a Muzeului de artă din Constanţa. De mai bine de opt ani, instituţia constănţeană se luptă în instanţă pentru păstrarea muzeului din Topalu, muzeu inaugurat în 1961, ce cuprinde lucrări deosebit de valoroase, semnate de cei mai mari pictori români: Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Octav Băncilă, Corneliu Baba, Theodor Aman, Alexandru Ciucurencu. În opinia Doinei Păuleanu, potrivit pieţei de artă din România, colecţia de la Topalu este estimată la peste cinci milioane de euro. Presupusul fiu al donatorului colecţiei, medicul Gheorghe Vintilă, invocă însă o încălcare a clauzelor donatare prin aşa-zisa nerespectare a condiţiilor de păstrare şi conservare a lucrărilor donate de tatăl său şi cere în instanţă anularea donaţiei, iar pentru asta se judecă încă din 2008. „Colecţia a supravieţuit, iar muzeul din Topalu este la nivelul oricărei exigenţe muzeale. Sunt invocate lucruri care mai de care mai groteşti. Există o mafie a retrocedărilor, dar sunt dispusă să mă lupt. Nu avem voie să pierdem muzee. Nu avem voie să pierdem monumente”, a explicat Doina Păuleanu.
Cine sunt membrii Fundaţiei Pontul Euxin
Din fundaţia care s-a făcut cunoscută ieri, cum spuneam, abia la un de la înfiinţare, fac parte 28 de membri: inginerul Victor Alexandrov, muzeograful Andreea Andrei, Adolf Bâclea, un cunoscut şi foarte bogat armator, ale cărui afaceri în business ajung la zeci de milioane de euro, Tudor Baltă, fost deputat constănţean şi, totodată, fost vicepreşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cunoscut drept un apropiat al PSD Constanţa, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Portului Constanţa, arhitectul Cosmin Boghiţă, avocaţii Ion Calipetre, Ionel Haşotti, Tudor Haşotti, Cornel Gabriel Grigore, Adrian Cristea, Ciprian Cristea şi Maria Veriotti, doctorul Eduard Circo, prorector al Universităţii „Ovidius”, Doina Păuleanu, Delia Cornea, cercetător, Traian Cliante şi Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Artă Constanţa. Acestora li se adaugă Mircea Boldea-Colcear, cunoscut pentru business-ul GMB din Constanţa, executorul judecătoresc Vasile Deacu, comandanţii de navă Aurel Ionescu şi Mircea Neagu, Romeo Hanţi, cunoscut pentru tipografia Muntenia, Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Sorin Mitrea, fratele lui Marian Mitrea, fostul director al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (ABADL), ambii cunoscuţi datorită afacerii de familie Utilnavorep, Irina Nastasi, cercetător, Cristina Nedelcu, documentarist, inginerii Cezar Panait şi Teodor Stanca.
Nici un comentariu