După lucrări de reamenajare a sensului giratoriu din Mangalia, ce au durat mai bine de şase luni, interval care a cuprins şi sezonul estival, iată că noua construcţie s-a arătat privirilor celor ce trec zilnic prin zonă. A dispărut pescăruşul stilizat din inox, înconjurat de trandafiri şi lalele, fiind înlocuit cu un templu roman din piatră şi marmură albe, cu amfore ceramice, comandate în Grecia, de jur împrejur.
La realizarea acestei construcţii au contribuit cu recomandări specialişti ai Muzeului de Arheologie „Callatis” din Mangalia.
Directorul Complexului Cultural „Callatis”, dr. Tatiana Odobescu, ne-a prezentat simbolistica gravurilor de pe cele patru faţete ale monumentului amplasat în mijlocul templului, devenit un Sanctuar al Concordiei: „La ideea unuia dintre muzeografii noştri, Robert Constantin, s-a decis amplasarea unui altar votiv în mijlocul construcţiei amplasate în sensul giratoriu. Pe o parte a acestuia a fost inscripţionat Tratatul de alianţă încheiat între Roma şi vechea Cetate a Callatisului. Acest document a fost identificat de profesorul T.S. Săveanu în colecţia particulară a dr. Horia Slobozeanu şi publicat, pentru prima oară, în Revista Dacia, în anii 1927-1932. Este vorba despre un tratat prin care se reglementa situaţia juridică a cetăţii de la malul Mării Negre, alături de restricţiile şi obligaţiile acesteia în cazul unui conflict. Callatisul avea, astfel, calitatea de civitas foederata, păstrându-şi autonomia internă, posesia asupra teritoriului rural, fiind scutit de plata tributului şi de o eventuală staţionare a unei garnizoane romane”.
Tratatul a fost datat în jurul anilor 72-71 î.Hr., ca o consecinţă a campaniei lui V. Lucullus pe coasta de vest a Mării Negre. Inscripţia originală se află în tezaurul Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti şi reprezintă, spun muzeografii din Mangalia, unul dintre cele mai importante izvoare scrise ale istoriei României. „Este un document unic în România. Dacă vorbim într-o notă simbolică, prin adăugarea cuvintelor acestui tratat pe construcţia din sensul giratoriu, putem spune că aceasta ar putea fi asemuită cu un Templu al Concordiei”, a mai spus dr. Tatiana Odobescu.
De asemenea, celelalte faţete ale altarului au câte o inscripţie, respectiv un scut şi o sabie romane, un scut şi o sabie greceşti, iar pe ultima latură, stema Mangaliei.
Iată, conţinutul tratatului încheiat între Roma şi Callatis:
„Poporul callatian nu va permite, ca urmare a unei decizii publice neloiale, adversarilor şi duşmanilor poporului roman să traverseze domeniile lor sau acelea în care poporul callatian îşi exercită autoritatea, cu scopul de a face război cu romanii sau cu aceia care vor fi sub autoritatea sa, nici ca urmare a unei decizii publice neloiale poporului callatian, să-i ajute cu arme sau nave sau cu alte donaţii pentru a face război cu poporul roman. Poporul roman nu va permite, ca urmare a oricărei decizii publice neloiale, adversarilor sau duşmanilor poporului callatian să traverseze domeniile lor sau acelea în care poporul roman îşi exercită autoritatea, cu scopul de a face război cu poporul callatian sau cu aceia care vor fi sub autoritatea sa, nici ca urmare a oricărei decizii publice neloiale, poporului roman, să-i ajute cu arme sau nave sau cu alte donaţii pentru a face război cu poporul callatian. Dacă vreodată cineva declară război poporului roman sau acelora care sunt sub autoritatea sa, poporul callatian să acorde fără întârziere ajutor poporului roman. Dacă vreodată cineva declară război poporului callatian sau acelora care sunt sub autoritatea sa, poporul roman să acorde fără întârziere ajutor poporului callatian. Dacă poporul roman şi poporul callatian doresc să elimine ceva din această alianţă, aceasta va fi permis ca urmare a unei decizii publice provenite din voinţa comună a celor două părţi; şi ceea ce va fi adăugat sau inclus în alianţă, astfel încât ceea ce a fost eliminat trebuie exclus de la alianţă. Fie ca această alianţă să fie înscrisă pe o tablă de bronz, iar una să fie depusă la Roma pe Capitoliu şi alta la Callatis, în piaţa cea mai vastă, pentru sanctuarul Concordiei”.
Nici un comentariu