Cum, la Mangalia, găsirea unui loc de muncă este aproape imposibilă, mai ales în perioada rece a anului, mii de cetăţeni lucrează doar în perioada sezonului estival. De cele mai multe ori, angajatorii nu le încheie contracte de muncă, astfel că ei lucrează la negru. Sezonierilor li se adaugă persoanele care lucrează cu ziua, dar şi cele care au terminat perioada de şomaj şi au rămas acasă pentru că nu şi-au găsit vreun job.
Aşa se face că mii de oameni au eticheta de neasiguraţi, iar situaţia se complică dacă se îmbolnăvesc. În afara cazurilor urgente, pacienţii ajunşi la spital sunt nevoiţi să plătească sume astronomice spitalului pentru serviciile medicale.
Potrivit managerului Spitalului Municipal Mangalia, dr. Liviu Mocanu internarea, tratamentul sau, în cazuri grave, intervenţia chirurgicală costă între 300 şi 2.500 de lei. O noapte de „cazare” în spital costă în jur de 300 de lei, la care se adaugă contravaloarea medicamentelor prescrise.
Fie din lipsa informării, fie din lipsă de bani, persoanele neasigurate nu fac nimic pentru a îndrepta situaţia riscantă în care se află. Cadrele medicale trag un semnal de alarmă şi îi sfătuiesc pe oameni să facă un minim efort financiar şi să plătească timp de şase luni contribuţia pentru asigurările de sănătate, ce are o valoare mult mai mică decât tarifele practicate de unitatea sanitară pentru tratamente. Banii pot fi plătiţi şi la Administraţia Financiară Mangalia care îi transferă în contul Casei Judeţene de Asigurări Constanţa. Astfel, cei în cauză devin asiguraţi şi pot beneficia de reţete, internare, tratamente, astfel încât să nu mai scoată din buzunare banii pe care oricum nu îi deţin, ci îi împrumută de la rude pentru a-şi recăpăta sănătatea.
„Există foarte mulţi neasiguraţi la Mangalia, însă nimeni nu ia vreo măsură şi nici nu se îngrijorează decât atunci când se îmbolnăveşte. Dacă ajung la secţia de Urgenţe, primesc un pachet minimal, nu sunt operaţi şi nici nu li se fac investigaţii complexe, decât contra cost. Iar România practică o medicină… umană, totuşi, în sensul că încă sunt supuşi unor intervenţii chirurgicale ori trataţi gratuit destui bolnavi fără posibilităţi materiale. În străinătate, însă, dacă nu eşti asigurat, cadrul medical nici nu pune mâna pe stetoscop! Când ajung la noi, le tot spunem să-şi plătească măcar asigurarea de sănătate, dar numai câţiva dintre ei o şi fac”, spune doctorul Liviu Mocanu.
1 comentariu