După lansarea de vineri, de la Universitatea „Ovidius”, dramaturgul, poetul, romancierul – aşa cum chiar el se defineşte – Matei Vişniec şi-a lansat, ieri, romanul „Iubirile de tip pantof Iubirile de tip umbrelă…” şi la Teatrul de Stat Constanţa, în prezenţa unei audienţe numeroase, semn că cititorii constănţeni sunt dornici de astfel de prezenţe, de astfel de evenimente. Alături de el au fost conf. univ. dr. Cristina Tamaş şi Radu Dinulescu, directorul artistic al teatrului constănţean. În opinia acestuia din urmă, Vişniec „are un spirit de prietenie rar, fiind iubit atât de regizori, cât şi de actori”, şi asta fiindcă este întotdeauna deschis la sugestiile artiştilor, nerămânând blocat în cuvintele operei sale. Din contră, este întotdeauna dispus să nuanţeze, să dea noi sensuri cuvintelor. Aşa cum susţine Dinulescu, dramaturgul „îmbrăţişează orice moment de poezie şi de creaţie artistică”.

Promotii tablouri pecanvas.ro

 

„Restaurarea realităţii”

Despre opera lui Matei Vişniec a vorbit şi Cristina Tamaş, care a amintit, în contextul lansării, că dramaturgul a fost distins, în 2014, cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius”. A fost prima şi singura dată când scriitorul a acceptat această distincţie. „Francezii îl consideră un continuator al literaturii absurdului, al lui Ionesco sau Beckett. De fapt, autorul este convins că atunci când a început să scrie teatru, în România absurdul era, de fapt, realitate şi de aceea, în cazul său, elementele absurdului se aliază cu dimensiunile valorilor grotescului, mai ales când autorul pledează pentru extirparea şi cauterizarea formelor totalitarismului est european”, a explicat Tamaş.

 

„Limba franceză m-a pus la punct”

Modest şi jovial, Matei Vişniec a vorbit, ieri, despre relaţia sa cu limba română, dar şi despre cea cu limba franceză. A dezvoltat profund relaţia cu cea din urmă începând cu vârsta de 30 de ani, când s-a trezit în rolul de cerşetor. „Într-un fel, limba franceză m-a pus la punct, m-a învăţat să fiu modest. Eram rege în limba română, în limba franceză m-am trezit cerşetor”, a mărturisit dramaturgul.

Vişniec nu este însă doar scriitor, este şi jurnalist. Din 1990, jurnalist RFI. Întrebat ce părere are despre punctul în care a ajuns mass-media din România, acesta a declarat că ceea ce îl deranjează cel mai tare la ea este modul în care batjocoreşte limba română. „Am deseori impresia că românii au început să adopte modelul cel mai rău în materie de comportament mediatic. După 90, am observat că maniera de a face televiziune s-a inspirat mai mult din modelul italian decât din modelul francez. Bineînţeles, Franţa are păcatele ei. Dar cred că, din constelaţia de ţări europene, totuşi în Franţa se face jurnalismul cel mai echilibrat. Eu nu cred că la televiziunea franceză am văzut vreodată maniere de a maltrata limba franceză cum am văzut-o la televiziunea română. Lucrul care m-a îndurerat cel mai mult în România a fost printre altele maltratarea limbii române în această uriaşă gâlceavă televizuală”. Cu toate acestea, Matei Vişniec vede şi partea plină a paharului: „Pe de altă parte, în pofida multelor păcate pe care le are presa românească, în acest moment mă simt deseori mai liber în România decât în Franţa, pentru că dictatura gândirii politice corecte n-a ajuns încă la noi, aşa cum a ajuns în Occident. Deseori, în dezbaterile pe care eu le ascult şi în articolele pe care le citesc în România, teme importante pentru întreaga Europă – imigraţia, islamul radical, islamizarea Europei, dacă ea se produce sau nu, romii – sunt analizate cu mai mult curaj, cu mai multă luciditate şi chiar cu mai mult iresponsabilitate – în sensul bun, în sensul că nu ne temem – decât în Occident, unde gândirea politică corectă face ravagii”, a explicat Vişniec.

În vârstă de 60 de ani, Matei Vişniec a mărturisit că nimic nu s-a schimbat fundamental în viaţa sa în ultimii 50 de ani şi asta fiindcă pasiunea pentru cuvânt a rămas aceeaşi. „Cred că până la urmă am luat deciziile corecte: m-am dedicat scrisului, cuvântului în două limbi. Am trăit trei vieţi, pentru că am fost dramaturg, poet, romancier”, a declarat scriiitorul, ieri, la Constanţa.

(Citit de 223 ori, 1 afisari astazi)