Mărturii documentare privind sărbătorirea la Constanţa a zilei de 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române

În calendarul sărbătorilor naţionale, data de 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române ocupă, fără îndoială, un loc foarte important, documentele din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale reflectând modul în care autorităţile vremii au sărbătorit această zi.

Spre exemplu, în anul 1904 festivităţile s-au desfăşurat în salonul Hotelului Carol I, iar în 1908 la Teatrul Elpis, între participanţi regăsindu-se elevii Gimnaziului Mircea cel Bătrân şi cei ai şcolilor de marină din oraşul nostru.

În 1909, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească autorităţile au elaborat un program pe măsura importanţei evenimentului:

„PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

PROGRAMA

PENTRU

SERBAREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1909, A CINCIZECEA ANIVERSARE A UNIRII

__________________ 

          În întreaga ţară se va sărbători această zi prin autorităţile constituite.

          În seara de 23 Ianuarie, la orele 9, va avea loc o retragere cu facle şi muzică, la care vor lua parte trupele din garnizoană.

          Revărsatul zilei de 24 Ianuarie va fi salutat, în Capitală, cu 21 salve de artilerie.

          La orele 10 ½ dimineaţa se va oficia la Mitropolie un serviciu religios de către Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Primat, însoţit de înaltul Cler, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principelui Ferdinand al României, înconjurat de Curţile Regală şi Princiară.

          Vor asista la acest serviciu religios: D-l Preşedinte al Consiliului, D-nii Miniştri, Preşedinţii, Vicepreşedinţii şi membri ai Adunărilor legiuitoare, Înaltele Curţi de Casaţiune şi de Conturi, Academia Română, Corpul profesoral, Curţile şi Tribunalele, Autorităţile administrative şi militare, Primarul Capitalei cu Consiliul Comunal şi Camera de Comerţ.

          În timpul când se va cânta Te-Deum, toate clopotele bisericilor din Bucureşti vor fi puse în mişcare.

          Detaşamente din toate armele, cu drapele, vor ocupa curtea Mitropoliei.

          După terminarea ceremoniei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor va primi defilarea trupelor aflate în paradă.

_____

Toate edificiile publice vor fi decorate şi iluminate.

Seara vor avea loc reprezentaţiuni populare şi gratuite la Teatrele naţionale.

În această zi, la orele 10 ½ dimineaţa, se va oficia un serviciu religios în toate comunele urbane din ţară, la care vor asista autorităţile locale.

Ziua Unirii se va sărbători, în toate şcoalele, după programe anume, cari se vor face în fiecare localitate prin iniţiativa Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii”.

Autorităţile constănţene s-au conformat, documentele vremii ilustrând cheltuielile făcute pentru decorarea edificiilor publice şi iluminarea oraşului prin intermediul felinarelor cu lumânări, dar şi pentru spectacolele organizate. Te-Deumul desfăşurat de la ora 10.30 în Catedrala Sf. Apostoli Petru şi Pavel avea să completeze seria manifestărilor dedicate acestui eveniment.

În anii care au urmat, calendarul sărbătorilor organizate la Constanţa a cuprins, în continuare, data de 24 Ianuarie, cu excepţia perioadei de ocupaţie străină din timpul Marelui Război.

La începutul perioadei interbelice, pe măsură ce instituţiile îşi reluau cursul firesc, documentele atestă reînceperea organizării festivităţilor dedicate sărbătorilor naţionale. În anul 1921, din iniţiativa conducerii Şcolilor normale de băieţi şi fete şi a Liceului Mircea cel Bătrân, ziua de 24 Ianuarie a fost sărbătorită în comun la Cazinou „cu fast şi cu măreţia cuvenită”.

Tot pe baza mărturiilor documentare identificate până în prezent am putut constata că în vremea lui Carol al II-lea  (1930-1940), dar şi în primii ani ai domniei regelui Mihai I, data de 10 Mai (Ziua naţională a României între 1866-1948 – n.ns.) concentra toate sărbătorile naţionale: „Ziua de 10 Maiu 1932, a 51-a aniversare a proclamării Regatului (1881) împreună cu proclamarea Independenţei (1877) şi aniversarea Unirii tuturor Românilor (1859-1918) – va fi serbată printr-un Te-Deum la Biserica Episcopală şi o paradă militară (revistă şi defilare, la care vor lua parte trupele Garnizoanei Constanţa şi toţi ofiţerii fără trupă, combatanţi şi asimilaţi)”. Solemnitatea urma a fi anunţată de 21 lovituri de tun trase de unităţile Marinei, începând de la ora cinci dimineaţa. După un program în mare parte asemănător aveau să se desfăşoare festivităţile şi în anii următori.

Nu este mai puţin adevărat faptul că instituţiile de învăţământ au marcat în continuare ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, în data de 24 Ianuarie, iar în biserici s-a organizat tradiţionalul Te-Deum. Mărturie în acest sens ne este adresa nr. 5238 din 21 ianuarie 1939 transmisă de rezidentul regal al Ţinutului Mării, Nicolae Ottescu, primarului Constanţei, Theodor Nicolau: „Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a lua parte la sărbătorirea aniversării zilei de 24 Ianuarie 1939, care se va oficia printr-un serviciu religios la Catedrala Episcopală din Constanţa – în dimineaţa acelei zile la ora 11  –, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Primiţi vă rog asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni”.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial autorităţile au acordat o atenţie specială organizării sărbătorilor naţionale, inclusiv a celei din 24 Ianuarie. Dintr-un document datat 23 ianuarie 1942 aflăm că „Potrivit ordinului Domnului Mareşal Antonescu rugăm luaţi măsuri ca ziua de 24 Ianuarie 1942, Unirea tuturor Românilor (sic!) să fie sărbătorită de către toţi Românii ca şi acum un an prin muncă intensă, astfel ca autorităţile publice şi şcolile să funcţioneze”. În instituţiile de învăţământ profesorii desemnaţi de conducere aveau obligaţia de a efectua într-o oră de program „educaţie patriotică şi naţională”, iar în biserici trebuiau organizate servicii religioase, în prezenţa primarilor din mediul rural, respectiv a primarului şi prefectului în oraşele  reşedinţă de judeţ.

În anul care a urmat Actului de la 23 August 1944, noul prefect al judeţului Constanţa, Victor Duşa, avea să transmită pretorilor din subordine, printr-un ordin telefonic datat 22 ianuarie 1945, următoarele: „Vă facem cunoscut că în ziua de 24 Ianuarie 1945, orele 11 dimineaţa, se vor oficia servicii religioase la toate bisericile din ţară, în prezenţa autorităţilor civile şi militare locale. Se vor arbora drapele româneşti şi aliate. Se va vorbi despre sensul creator al unirii în viaţa naţională. Vor vorbi învăţătorii, preoţii şi alţi intelectuali. Comunicându-vă cele de mai sus vă rugăm luaţi măsuri în consecinţă”.

După instaurarea guvernului Petru Groza, la data de 6 martie 1945, sărbători precum 1 Mai şi 23 August au fost organizate cu mare fast, cea din urmă devenind chiar zi naţională între 1949-1989, iar ziua de 24 Ianuarie fiind marcată, în special, în instituţiile de învăţământ.

În anul 1959, când se împlineau 100 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, potrivit Planului de muncă pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 1959 al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a PMR – Comitetul Regional Constanţa  trebuiau să se asigure „programe festive pentru zilele de 24 Ianuarie şi 16 februarie”, mai exact „conferinţe care vor fi expuse în faţa oamenilor muncii” rămase, însă, fără ecou în şedinţele de analiză a activităţii, comparativ, spre exemplu, cu manifestările dedicate împlinirii a 15 ani de la înfăptuirea Actului de la 23 August 1944 care s-au bucurat de o atenţie specială, fiind organizate cu mare fast şi dezbătute pe larg de factorii responsabili.

Cert este faptul că, indiferent de regimul politic din România, dascălii cu vocaţie au acordat importanţa cuvenită datei de 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române şi s-au implicat în organizarea de festivităţi, cu acest prilej, în fiecare an.