Prăvălia cu cărţi din Constanţa a găzduit, la finalul săptămânii trecute, lansarea romanului „Haiganu. Fluviul şoaptelor”, un roman fantasy 100% românesc, semnat de Marian Coman. Cartea, lansată în noiembrie şi la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, este o invitaţie către o lume situată la graniţa dintre horror şi fantastic, o lume populată de personaje cu puteri miraculoase, al cărei protagonist este Haiganu.
Autorul acestui roman, Marian Coman, a fost distins cu o serie de premii naţionale dedicate literaturii fantasy şi SF, dar a obţinut şi un premiu al Convenţiei Europene de Science Fiction. A semnat, de asemenea, volumele „Nopţi albe, zile negre”, „Testamentul de ciocolată”, „Teoria flegmei. Apel la mitocănie” şi „Fingers and other fantastic stories”. Este cunoscut publicului devorator de reviste de bandă desenată mai ales prin prisma revistelor „Harap Alb continuă” şi „Tinereţe fără bătrâneţe”.
„Haiganu. Fluviul şoaptelor” este primul volum al unei trilogii, următorul volum urmând să apară anul viitor, iar cel de-al treilea, în 2018. Conform spuselor lui Marian Coman, acest prim volum al trilogiei a presupus o muncă de trei ani.
„Am visat tot timpul să trăiesc din literatură”
Marian Coman este jurnalist. Mărturiseşte însă că se consideră mai întâi scriitor şi abia apoi ziarist: „Eu cred că în primul rând sunt scriitor. Am publicat primul text la 16, 17 ani, nu mai ştiu exact… Era o povestire fantastică despre un copil şi bicicleta lui, care se transforma într-o fiinţă ciudată, bizară. Şi am visat de atunci tot timpul să trăiesc din literatură. Asta se întâmpla în urmă cu 20 de ani şi nu am reuşit niciodată şi am făcut ceea ce fac dependenţii de heroină când iau metadonă: m-am dus şi am scris la ziar, pentru că nu aveam posibilitatea să trăiesc din literatură. Dar, în acelaşi timp, am continuat să-mi iau doza de heroină. Am scris mereu literatură”, a povestit autorul. Născut la Mangalia, dar crescut în Brăila, Marian Coman a renunţat la presa cotidiană în urmă cu un an (deşi mai are şi acum colaborări cu două trusturi de presă) şi, de atunci, trăieşte din literatură. „Mi-ar plăcea însă să renunţ cu totul la presă, să mă dedic în mod absolut literaturii”, susţine Marian Coman.
Întrebat dacă, în România, se poate trăi doar din literatură, Coman a declarat că da, se poate, deşi este foarte greu, dar a menţionat că a avut ceea ce, în mentalul colectiv, e cunoscut sub numele de şansă: „M-am urcat în trenuri pe care e bine să nu le ratezi. Aşa am reuşit, probabil. Ştiu că e foarte dificil”.
Nici un comentariu