Chiar când era la un pas să împlinească două decenii la şefia centralei nucleare, directorul sucursalei CNE Cernavodă şi-a dat demisia din funcţie după ce DNA l-a trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupţie. De numele longevivului Ionel Bucur se leagă mai multe scandaluri pe platforma nucleară, pe care Ziarul de Investigaţii le-a relatat pe larg, fără însă ca vreuna dintre autorităţile din domeniu să mişte vreun deget. Articol publicat şi în Ziarul de Investigaţii.
Posturile de conducere din domeniul nuclear sunt nişte scaune extrem de calde, mai ales în vremuri de criză. Sub umbrela riscului radioactiv, şefii centralei nucleare de la Cernavodă, fie că au birourile lângă reactoare sau la Bucureşti, câştigă sute de mii de lei pe an, fără ca nimeni să se întrebe dacă oamenii respectă legile statului sau nu. Recentul scandal legat de dosarul pe care DNA l-a instrumentat pe numele celui mai longeviv director al CNE Cernavodă, Ionel Bucur, readuce în atenţia opiniei publice problema licitaţiilor trucate pe şantierul nuclear, dar şi necesitatea ca toate afacerile în acest domeniu cu banii statului să fie transparentizate.
Familia „nucleară” Bucur: soţul şi soţia, salarii de 729.000 lei pe an. De la stat
Potrivit declaraţiei de avere depusă anul trecut de Ionel Bucur, directorul general CNE Cernavodă a încasat în 2014 suma de 601.000 lei, reprezentând contractul de mandat încheiat cu Nuclerelectrica, respectiv peste 11.000 euro pe lună. Salariul lui Bucur pentru 2014 este semnificativ mai mare decât cel din 2013, când a încasat „doar” 460.133 lei. Soţia sa, Carmen Bucur, este, de asemenea, angajată a Nuclearelectrica şi a raportat pentru anul 2014 un venit net anual de 129.700 lei.
Dar să nu credeţi că în trecut familia Bucur a dus-o mai rău. În 2013 Ionel Bucur a luat bani din trei locuri de la stat. Potrivit declaraţiei de avere, în 2013, directorul CNE Prod a încasat 369.215 lei pentru funcţia de şef al centralei nucleare, 38.088 de lei pentru activităţi în Consiliul de Administraţie al companiei-fantomă EnergoNuclear, şi încă 5.322 de lei pentru că a făcut parte dintr-o comisie. Dacă mai punem la socoteală şi veniturile soţiei sale, care este şefă de laborator la CNE Cernavodă, familia Bucur a încasat, în 2013, peste 530.000 de lei.
În prezent, potrivit ultimei declaraţii de avere, familia Bucur deţine patru terenuri, o casă, două apartamente, două autoturisme Audi, cinci conturi bancare şi bijuterii de 16.000 euro. Potrivit propriului CV, Ionel Bucur conduce centrala nucleară din 1997, după ce, anterior, a deţinut timp de şase ani postul de director adjunct al aceleiaşi unităţi.
Vinerea neagră şi „mangla” cu serviciul de pază
Reamintim că, vinerea trecută, SN Nuclearelectrica a informat oficial acţionarii că directorul Ionel Bucur şi-a dat demisia. Măsura vine după ce, luna trecută, Ionel Bucur a fost suspendat din funcţie pentru a fi cercetat penal.
Pe 17 martie DNA l-a trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ionel Bucur, „la data faptelor pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracţiuni) şi conflict de interese (4 infracţiuni)”. În acelaşi dosar procurorii au decis trimiterea în judeactă, sub control judiciar şi a Elenei-Marinela Negulici, director economic al CNE Cernavodă şi a lui Ionel Encică, membru al comisiei de evaluare a ofertelor şi şef serviciu protecţie fizică şi informaţii clasificate în cadrul CNE Cernavodă. În stare de libertate mai sunt trimişi în judecată Theodor-Laurenţiu Nicola, membru al comisiei de evaluare a ofertelor şi şef birou protecţie fizică şi informaţii clasificate în cadrul CNE Cernavodă, Mădălina Olteanu, director economic al CNE Cernavodă şi Victor Dărămuş, administrator al unei societăţi comerciale.
Potrivit anchetatorilor, „inculpaţii au urmărit sau, după caz, au acceptat ca ceilalţi participanţi la procesul de achiziţie (membrii ai Consiliului de Administraţie, directori generali ai SNN, membrii ai serviciilor de achiziţii) să îndeplinească defectuos acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, fără vinovăţie, prin invocarea, de către compartimentul de specialitate, cu girul directorilor sus menţionaţi, a unor false motive tehnice, pe fondul unei false urgenţe”. Mai pe scurt, angajaţii CNE au aranjat treburile astfel încât o anumită firmă să câştige contractul de pază. „Consecinţa directă a favorizării acestei societăţi a fost autorizarea la plată, de către inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela şi Encică Ionel, a sumei totale de 3.471.463 euro către societatea omului de afaceri, plăţi care reprezintă prejudiciul adus Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica”/CNE Cernavodă, concomitent cu obţinerea unui folos patrimonial necuvenit pentru firma respectivă”. Conform rechizitoriului, „în perioada noiembrie 2010 – mai 2014, inculpaţii Bucur Ionel Negulici Elena-Marinela şi Encică Ionel, în calitate de proprietari ai unor apartamente dintr-un complex rezidenţial situat în municipiul Constanţa, au beneficiat gratuit de servicii de pază din partea firmei inculpatului Dărămuş Victor, în condiţiile în care societatea omului de afaceri avea în derulare contractul mai sus amintit”, arată procurorii.
Afacerea Tess Conex: jaf de 3 milioane euro cu piese auto
Curtea de Conturi a descoperit mai mult ilegalităţi la centrala nucleară, fără însă ca cineva să fie tras la răspundere. Reamintim cazul Tess Conex, o companie specializată în fabricarea pieselor auto care a beneficiat de plăţi grase din fonduri publice.
Curtea de Conturi a stabilit că societatea Tess Conex a beneficiat de 23 de contracte între anii 2003-2005, acordate direct, fără licitaţie, de către Nuclearelectrica. Potrivit raportului de control, „la sucursala Cernavodă şi la sediul Nuclearelectrica nu au fost respectate prevederile legale privind achiziţiile publice“, prejudiciul rezultat depăşind 12,6 milioane de lei, respectiv 3 milioane de euro. Controlorii financiari au descoperit că fostul director de dezvoltare al Nuclearelectrica, Gheorghe Ispas, ar fi susţinut că Tess Conex Iaşi ar fi unicul furnizor-importator al unor produse. „Din verificări, a rezultat că nu Tess Conex S.A. a importat aceste produse, ci societatea Sinergic Grup Steel Import Export Bacău. Tess Conex a folosit un intermediar, după care a refacturat produsele la preţuri de speculă“, arată raportul Curţii de Conturi. Afacerea a îmbrăcat forma dosarului 48031/299/201, care s-a lăsat cu condamnări cu închisoare.
Licitaţii cu „dedicaţie”
Şi dacă tot am ajuns la capitolul contracte dubioase, readucem în atenţia opiniei publice cazul amortizorilor seismici. La începutul lui 2011, s-a creat o adevărată isterie în jurul unei licitaţii organizate de Nucleară pentru achiziţia unor echipamente speciale.
Şefii Nuclearelectrica, în frunte cu Ionel Bucur, au modificat o serie de specificaţii tehnice privind amortizorii care susţin conductele centralei nucleare şi care în cazul unui cutremur ar trebui să asigure sistemul de ţevi, astfel că o firmă germană a fost descalificată în favoarea unor alţi concurenţi. Tot scandalul s-a declanşat în jurul unui singur cuvânt, respectiv amortizori „hidraulici“ în loc de „mecanici“, cum se stipula în documentaţiile centralei. La acea dată, directorul general Ionel Bucur a explicat că decizia de înlocuire a echipamentelor mecanice cu unele hidraulice nu afectează siguranţa centralei. Mai jos aveţi alte afaceri dubioase făcute pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă
https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/reactoarele-3-si-4-o-himera-de-patru-milioane-euro
https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/doua-milioane-de-euro-topiti-la-cernavoda
sursa foto: zf.ro, wikimedia.org
Nici un comentariu