În 2 iunie, la restaurantul „Zorile” din Constanța a avut loc o întâlnire a președintelui Organizației Județene PSD Constanța, Decebal Făgădău, cu un grup de (makedon)armânji, între care Stere Samara, președintele Asociației „Comunitatea Armânilor din România”.
Potrivit înregistrărilor video de la întâlnire, Făgădău a declarat că „Am venit să asist la un eveniment de naștere a unei formațiuni politice din rândul unei comunități demne” și a evocat întâlnirea lui Liviu Dragnea, președintele PSD, cu grupul de inițiativă pentru înființarea unui „partid armânesc”, la 1 iunie, la Medgidia.
El a declarat că este mandatat de șeful PSD să convină cu viitorul „partid al armânilor” un parteneriat:
- cultural („cu o năzuință de păstrarea identității aromânilor în respect cu toate minoritățile și cu toți cei care conviețuiesc pe aceste meleaguri”);
- pentru construirea unei biserici „armânești” (înregistrare întreruptă);
- economic.
Această simplă și anostă enunțare de fapte ar fi suficientă, într-un stat de drept funcțional, pentru ca instituția prefectului să se autosesizeze și să decidă suspendarea din funcție a primarului interimar Decebal Făgădău, din motive de încălcare a legalității. Pentru că:
- Făgădău declară că participă în calitate de reprezentant al unui partid politic la un eveniment legat de înființarea unui partid pe baze etnice (în documente oficiale pe care le emit, și Costică Canacheu și Asociația „Comunitatea Armână din România” se referă la aromâni/„armâni” cu termenul „etnie”);
- În România nu este recunoscută legal vreo etnie aromână/„armână”, iar D. Făgădău vorbește despre păstrarea identității armânilor și se referă în context la toate minoritățile din spațiul dobrogean.
O astfel de referire este inutilă semantic și neavenită din punct de vedere legal, de vreme ce aromânii au imigrat masiv în România în perioada interbelică în baza calității de etnici români declarată în scris și certificată de Societatea de Cultură Macedo-Română.
Fac aceste precizări ca să fie bine înțeles de cât respect se bucură legalitatea din partea unui candidat la funcția de primar al Constanței din partea PSD (poziţia sa la momentul respectiv – n.r.).
Mai grav considerăm faptul că D. Făgădău a participat la întrunirea respectivă deși era perfect avizat asupra mizelor separatismului etnic (makedon)armân, reprezentat de Asociația „Comunitatea Armânilor din România” și de alte organizații afine. Orice negare din partea lui ar fi inutilă.
Așadar, avem de-a face cu sacrificarea unui interes național, şi anume păstrarea identității etnice românești a aromânilor, de dragul unor calcule mărunte vizând atragerea susținerii electorale şi în perspectiva alegerilor parlamentare din toamna anului 2016.
Aceleași tendințe separatiste (makedon)armâne se agită și în Banat, în sprijinul înființării Partidului Bănățenilor. Chiar dacă insignifiante ca importanță la scară națională, astfel de mici partide cu bază regională pot negocia avantajos cu partidele mari, atunci când vine vorba de susținerea locală.
În cazul separatismului (makedon)armân, vorbim de concentrarea acțiunii lui în Dobrogea și, mai nou, în Banat, două provincii istorice românești aflate la extremitățile spațiului carpato-danubiano-pontic și mereu prezente în aspirațiile iredentiste, mărturisite sau nu, ale vecinilor.
Cu o populație aromânească alienată prin măsuri active de etnopolitică similare acelora aplicate moldovenilor (în actuala R. Moldova și în Ucraina) și vlahilor timoceni (în Serbia), cu un militantism separatist (makedon)armân potențat politic de jocurile înguste ale clasei politice românești, vulnerabilitatea României de la Mare va crește în contextul mizelor geo-strategice ale confruntării dintre Rusia și democrațiile occidentale, pe limesul estic al NATO și UE. Interesul pentru o Românie slabă la frontiera estică a celor două organizații poate îmbrăca forme diferite, nu în ultimul rând pe aceea a separatismului etnic.
Orice asigurări de securitate ne-ar putea oferi partenerii noștri externi, ele nu ne pot ajuta împotriva disoluției interne, așa cum e ea prefigurată în planul coeziunii etnice de jocurile politicianiste mărunte.
Nu este vorba aici despre păstrarea specificului cultural al aromânilor în România, unde sunt liberi să își înființeze organizații, au o curriculă opțională de la clasa I până la clasa a XII-a, apar publicații aromânești și (makedon)armâne, activitățile culturale aromânești sunt reflectate mediatic, iar (makedon)armânjii pot minți liber că sunt discriminați negativ de către stat.
Vorbim în realitate de escaladarea politică a unui program de alienare a identității aromânești față de românitate, cu efecte negative grave asupra posibilității României de a-i mai susține pe aromânii din teritoriile unde sunt autohtoni, pentru că îi va fi negată României calitatea de stat înrudit. Mai mult, va fi vorba de contestarea etnogenezei românilor și de confiscarea unor părți din istoria lor.
Qui prodest, cui foloseşte, este întrebarea care se pune totdeauna în astfel de cazuri. Răspunsul îl aveți patru paragrafe mai sus. Și câteva grade longitudine și latitudine pe toate azimuturile.
Nici un comentariu