George Niculescu, actual consilier judeţean PNL, candidează pentru un mandat în Camera Deputaţilor. Liberalul consideră că toate partidele politice înscrise în cursa din 11 decembrie ar trebui să-şi asume criterii de integritate în ceea ce-i priveşte pe candidaţi, dar şi că lipsa de credibilitate a Parlamentului este cauzată inclusiv de faptul că instituţia s-a făcut, în mai multe rânduri, scut în jurul penalilor.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Reporter: Care sunt motivele care v-au determinat să candidaţi pentru un mandat în Camera Deputaţilor?

George Niculescu: Este întrebarea care mi se adresează cel mai des: de ce am hotărât să candidez. Cumva, acesta a fost cursul firesc al lucrurilor, în cariera mea politică, după ce am trecut prin mai multe etape. Am reuşit să ajung la această candidatură cu sprijinul organizaţiei din care provin şi în care m-am implicat. Eu am intrat în PNL în 2004, am fost membru al organizaţiei de tineret, am făcut campanii, am lipit afişe, am făcut door to door pentru diferiţi candidaţi, am împărţit pliante. În perioada în care nu am mai fost foarte activ în partid m-am concentrat pe viaţa profesională, pe familie, dar am revenit alături de partid. S-a concretizat o candidatură pentru Consiliul Judeţean, iar acum, una pentru Camera Deputaţilor.

Activitatea mea profesională este legată sută la sută de mediul privat. În această activitate profesională, o parte importantă este reprezentată de producerea de energie electrică şi, din acest punct de vedere, trebuie să menţionez că m-am implicat şi în conducerea unei asociaţii patronale, la nivel naţional, a producătorilor de energie din surse regenerabile, context în care m-am lovit de partea legislativă. Asta pentru că în domeniul producţiei de energie din surse regenerabile au avut loc, în ultimii trei ani, 11 modificări ale legii iniţiale, toate făcute în defavoarea producătorilor, lovind în tot sectorul de energie regenerabilă. Deci,  dorinţa de implicare, de a candida vine din această experienţă pe care am avut-o cu puterea legislativă. Candidez pentru a transpune, a „teleporta” experienţa mea din mediul privat într-o comisie parlamentară. De ce să nu încerc să fac lucrurile corecte, mai simple şi mai clare şi în domeniul legislativ?!

„Domnul Robert Turcescu candidează în calitate de jurnalist, de ofiţer descoperit, acoperit?”

R.: Care credeţi că este cel mai mare atu al PNL în raport cu celelalte partide politice înscrise în cursa din 11 decembrie

G.N.: Cu siguranţă, lista de candidaţi este cel mai mare atu al liberalilor. PNL Constanţa a lansat un trend: reformarea clasei politice. Niciunul dintre actualii noştri colegi parlamentari nu avea probleme penale. Niciunul nu era compromis din vreun punct de vedere. Cu toate acestea, la iniţiativa preşedintelui PNL Constanţa, deputatul George Dragomir, după negocieri s-a decis înnoirea listei. Asta mi-a dat şi mie şansa să candidez, în alte condiţii nu aş fi fost pe această listă.

Dacă ne uităm pe listele celorlalte partide politice vom constata că lucrul acesta nu s-a întâmplat. Vedem aproximativ aceiaşi oameni la PSD, nu mai vorbesc despre ALDE, de PMP nici nu are rost să discutăm… Nu ştiu ce caută domnul Robert Turcescu acolo. Candidează în calitate de jurnalist, de ofiţer descoperit, acoperit? Nu înţeleg deloc. Poziţia domnului Turcescu nu e clară pentru mine, dar nu pentru mine ca politician, ci ca om prezent în societate.

R.: Cum aţi caracteriza electoratul constănţean? E credul, uşor de păcălit sau, din contră, este bine orientat, sătul de proiecte populiste?

G.N.: Electoratul constănţean nu mai poate fi păcălit. Tocmai de aceea, mesajul meu politic a fost şi este acela că beneficiarii reali ai muncii mele de parlamentar trebuie să fie constănţenii. Aceştia au în faţă mai multe variante şi, documentându-se foarte bine, nu le va fi foarte greu să facă alegerea cea mai bună.

Am încredere în electoratul constănţean că este un electorat matur şi că va analiza foarte bine toată oferta politică din momentul de faţă. Sper că va lua decizia cea mai bună.

„Putem face, în domeniul turistic, cam tot ce ne punem în cap”

R.: Cum vedeţi, ca tânăr antreprenor, lipsa de credibilitate din mediul de afaceri românesc, implicit constănţean? Este posibilă, în aceste condiţii, atragerea de noi investitori în judeţul Constanţa?

G.N.: Judeţul Constanţa este conectat de capitală prin autostradă. Avem canal. Avem port la Marea Neagră. Avem agricultură. Suntem cei mai mari producători de energie din ţară. Avem cel mai mare parc eolian din sud-estul Europei. Avem litoral, sub toate formele lui. Avem litoral de sezon, putem practica turismul balnear 365 de zile pe an, putem practica turismul ecumenic, avem mănăstiri în judeţ, putem practica turismul cultural, căci avem obiective arheologice şi muzee. Nu în ultimul rând, putem să facem agroturism. Putem relua „Drumul vinului”, cu vizite la crame. Putem face, în domeniul turistic, cam tot ce ne punem în cap. Ceea ce i-a lipsit până acum judeţului Constanţa a fost o punere în valoare a acestor aspecte.

Investitorii au fost ţinuţi la distanţă. Trebuie să fim cinstiţi şi corecţi şi să spunem că asta este din cauza celor care au administrat judeţul şi municipiul Constanţa. Pentru a se dezvolta, investitorii au nevoie de un mediu predictibil, oamenii nu mai lucrează după ureche, suntem în secolul XXI, toţi îşi fac planuri de afaceri. Tocmai de aceea, au nevoie de un mediu de afaceri sănătos. Iar administraţia judeţului şi a oraşului trebuie să vină cu toate măsurile de atragere şi de stimulare a acestor investitori. Cel mai simplu lucru pe care îl poţi oferi unui investitor, până la a-i oferi facilităţi fiscale şi infrastructură, este predictibilitatea.

R.: Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce priveşte dezvoltarea, redefinirea turismului de pe litoralul românesc?

G.N.: În primul rând, dezvoltarea turismului de pe litoralul românesc este posibilă doar prin atragerea de noi investiţii. Atrăgând noi investiţii, bineînţeles că va creşte presiunea pe actualii hotelieri. Aceştia nu vor mai avea posibilitatea de a se culca pe o ureche, ştiind că turiştii oricum vor veni. Litoralul românesc este deja în competiţie cu litoralul bulgăresc, cu cel croat. De asemenea, Antalya e o destinaţie preferată de constănţeni. Nu mai pomenesc de faptul că se ajunge mai repede cu o cursă charter în Grecia decât se ajunge de la Cluj la Constanţa.

Dezvoltarea turismului de pe litoral se poate face, după părerea mea, şi prin restructurarea anului şcolar. Noi avem un sezon estival clasic, de 90 de zile, de la 1 iunie la 1 septembrie. De aceea, propun restructurarea anului şcolar. Mai exact, corelarea vacanţei de vară pentru elevi cu începerea sezonului estival. Adică să ia vacanţă mai devreme şi, fie să înceapă şcoala mai devreme, fie una dintre vacanţele intersemestriale să fie contopită cumva în anul şcolar. Numărul de ore din programă ar rămâne acelaşi, copiii nu ar învăţa mai puţin. Anul acesta, de exemplu, s-a luat vacanţă pe 17 iunie. BAC-ul s-a terminat pe 16 iulie. Cine locuieşte în Cluj şi are copii la şcoală sau care susţin Bacalaureatul nu poate veni la plajă mai devreme de 1 iulie.

Dacă restructurăm anul şcolar astfel încât să permitem familiilor cu copii să vină la mare mai devreme, de fapt eficientizăm sezonul estival pe care-l avem, pentru că, de extins nu-l putem extinde. Am reda luna iunie sezonului estival.

„Numai prin liberalizarea pieţei se poate forma în mod corect preţul energiei electrice pentru consumatorul casnic”

R.: Ce părere aveţi despre liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici?

G.N.: Este un lucru pe care personal, din punct de vedere al consumatorului, mi-l doresc. Numai prin liberalizarea pieţei se poate forma în mod corect preţul energiei electrice pentru consumatorul casnic. Nu trebuie să mai lăsăm Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei să funcţioneze ca un supraveghetor al pieţei de energie, aşa cum face în momentul de faţă. Dacă piaţa energiei electrice va fi liberalizată, preţul va fi unul corect, ca un raport bine definit între cerere şi ofertă. Toţi producătorii vor trebui să vândă energia electrică produsă la preţul pe care consumatorul îl oferă.

Aş vrea să mai menţionez însă un aspect important, anume că, în România, consumatorii casnici trebuie să fie încurajaţi să devină producători. Există un concept la nivelul Uniunii Europene şi există şi legislaţie de la Comisia Europeană în acest sens: termenul este de „prosumer”, un mix între „producer” şi consumer”. Eu va trebui, înainte de toate, să găsesc un termen echivalent în limba română, iar după aceea nu trebuie să inventăm nici apa caldă, nici roata, ci trebuie să vedem ce au făcut cei care au implementat deja conceputul acesta, cum l-au legiferat şi dacă poate fi aplicat şi la noi în ţară. Pe scurt, „prosumer”-ul este consumatorul casnic care îşi montează pe acoperişul casei panouri fotovoltaice de producere a energiei electrice, care are posibilitatea să vândă surplusul după ce-şi acoperă consumul din propria producţie. În felul acesta îşi va amortiza investiţia şi din surplusul pe care-l vinde. Micul consumator poate deveni mic antreprenor. Aceasta poate fi o soluţie pentru asociaţiile de proprietari.

R.: Aveţi proiecte care vizează scoaterea unor zone rurale din judeţul Constanţa dintr-o sărăcie cruntă şi adaptarea acestora la condiţiile de civilizaţie ale secolului XXI?

G.N.: Nu eram deloc străin de realităţile din mediul rural nici înainte de debutul campaniei electorale. Da, lucrurile stau foarte prost. E greu să trăieşti la ţară, în judeţul Constanţa, în 2016. Speranţele oamenilor din aceste zone la o viaţă mai bună sunt limitate. E păcat că ne naştem, teoretic, cu aceleaşi şanse, dar, ulterior, constatăm că nu toţi avem acces la educaţie. E adevărat şi că judeţul a fost menţinut, o bună perioadă de timp, în această stare.

Sunt de părere că unui om nu trebuie să-i dai peşte, ci trebuie să-l înveţi să pescuiască. Educaţia trebuie stimulată şi în mediul rural. Nu mai avem absolvenţi de şcoli profesionale, nu mai avem mecanici care să repare utilajele din domeniul agricol, spre exemplu. Soluţia la sărăcia cruntă din mediul rural este o educaţie specifică fiecărei zone în parte. Oamenii trebuie şcolarizaţi în domeniile caracteristice fiecărei localităţi.

R.: Parlamentul este instituţia care, în România postdecembristă, se bucură constant de cea mai puţină credibilitate în relaţia cu electoratul. De ce fel de Parlament au nevoie alegătorii?

G.N.: De atât a fost în stare Parlamentul până în momentul de faţă. De atât este în stare, atât timp cât există parlamentari care se miruiesc unii pe alţii în Senat şi în Camera Deputaţilor, doar nu ajung să plătească pentru ce au făcut, atâta timp cât, în continuare, Parlamentul se face scut pentru penali. Lipsa de încredere, lipsa de credibilitate a Parlamentului reprezintă cumva şi rezultatul activităţii pe care a dus-o.

Cred că alegătorii au nevoie de un Parlament care să caute soluţii pentru oameni, care să vină în întâmpinarea nevoilor lor cu proiecte de legi corecte. Este nevoie de parlamentari care să nu se raporteze la mandatul lor de aleşi ca la un trofeu. Toate partidele trebuie să-şi asume criteriile de integritate. Cu toate acestea, văd că domnul Liviu Dragnea candidează, deşi are o condamnare la activ. În ritmul acesta, n-ai cum să te faci bine. Cred că parlamentarii trebuie să dea dovadă de modestie, de putere de muncă. Oamenii trebuie să muncească la Parlament, să se ducă acolo ca la serviciu, pentru că asta presupune mandatul de parlamentar. Dacă voi fi parlamentar, va fi o mare onoare pentru mine.

(P)

(Citit de 335 ori, 1 afisari astazi)