Chiar dacă încă se mai irigă pe litoral iar prognozele pentru septembrie sunt avantajoase pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în sensul că o bună parte dintre fermierii contănţenii vor continua să ude culturile de legume, situaţia la nivel judeţului este un dezastru.
Potrivit ultimei raportări din teren, întocmite pe 5 septembrie, dintr-un total de 7.438 hectare contractate la irigaţii în sezonul de udări 2016, au primit apă doar 1.110 hectare. Litoralul se clasează cu aceste suprafeţe pe un umilitor loc 11 în topul celor 19 judeţene unde se mai irigă în prezent.
În momentul de față, tarifele de irigaţii la malul mării sunt cu mult prea ridicate, comparativ cu posibilităţile financiare ale fermierilor constănţeni, dar acest lucru nu pare să îi neliniştească pe funcţionarii ANIF. Potrivit centralizatorului publicat de ANIF în Monitorul Oficial, tarifele din 2016 pe puncte de livrare a apei de irigaţii la Constanţa sunt, în cazul amenajării Casaru-Galeşu, peste 725 lei pentru fiecare mie de metri cubi. Este unul dintre cele mai mari tarife din ţară, lucru care explică într-un fel de ce în rapoartele ANIF privind udările efectuate la Constanţa figurează suprafeţe infime. Pe litoral a funcţionat cel mai mare sistem de irigaţii din ţară, întins pe 400.000 hectare.
26 de primării au solicitat Direcţiei Agricole Constanţa să facă demersurile pentru ca zonele lor să fie declarate calamitate din cauza secetei.
Suprafeţele sar de 20.000 hectare şi reprezintă culturi de floarea soarelui, porumb şi lucernă. În urma controalelor s-a stabilit că două treimi din judeţ a fost afectat în această vară de secetă, excepţie făcând zonele Mangalia, Albeşti, Limanu şi Hârşova. Şi nu s-a terminat, pentru că, în lipsa irigaţiilor, suprafeţele calamitate vor creşte cu siguranţă.
Articol publicat şi în Ziarul de investigaţii.
Nici un comentariu