Anul trecut pe vremea asta subsemnatul împreună cu Alina şi Ada lansam proiectul Constanţa Noastră, asociaţie non-profit şi deopotrivă platformă online. Nu ne-am pus în cap să facem bani, nici nu am făcut prea mult în sensul asta, dar am avut un profit. Un profit uriaş, incomensurabil. Tu, cititorule, eşti profitul nostru. Nu avem mii de cititori, aşa cum se împăunează alte publicaţii online, dar nici aplicaţii de falsificare a vizualizărilor. Avem atâţia cititori cât trebuie să avem, atât cât poate să dea oraşul ăsta manelizat, politizat şi unde cultura abia mai pâlpâie. Dar tocmai ăsta a fost crezul nostru, să încercăm să păstram neatins puţinul cultural şi puţinul bun simţ pe care îl mai are Constanţa. Şi să-l creştem.
Începutul a fost, aşa cum este întodeauna atunci când nu eşti jurnalist fripturist şi nu te prostituezi intelectual, greu. Am primit tot felul de etichete. Ba că suntem oamenii lui Comănescu, ba ne-au cumpărat liberalii, ba suntem pesedişti. Deh, rahaturi din partea colegilor, dar au trecut şi astea. Acum, la un an, ne mândrim cu autori de renume şi studenţi care publică. Unii deja ne-au întrecut, alţii sunt pe cale să o facă. Asta e bine. Proiectul merge mai departe. La final vă citez din “Arta Războiului”, de Sun Tzu:
Nu-ţi fie teamă că înaintezi prea încet. Teme-te dacă te opreşti.
Sursa foto: hercampus.com
Nici un comentariu