În anii Marelui Război, mişcarea de eliberare naţională a românilor din teritoriile aflate sub stăpânire străină a intrat într-o etapă decisivă, cele mai importante forme de manifestare fiind adunările cu caracter plebiscitar care au consfinţit dorinţa românilor de a se uni.

Promotii tablouri pecanvas.ro

Provincia dintre Prut şi Nistru, anexată de ruşi în 1812, a fost cea dintâi care a dus la capăt acest proiect naţional. Cum bine se ştie, Sfatul Ţării, întrunit în sala de festivităţi a Liceului nr. 3 din Chişinău, în data de 27 martie/9 aprilie 1918, a luat act de dorinţa majorităţii populaţiei basarabene şi, în numele „poporului Basarabiei”, a votat Actul Unirii:

 

„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România”.

 

În anii care au urmat, această dată a intrat în calendarul sărbătorilor naţionale şi a fost marcată, pe măsura importanţei sale, inclusiv de autorităţile din urbea tomitană, după cum ne relevă documentele din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

Interesant de semnalat este, în opinia noastră, faptul că, în 1928, când se împlineau zece ani de la Unirea Basarabiei cu România, festivităţile s-au desfăşurat la nivel naţional, dar nu la 27 martie, ci la 29 aprilie. Având în vedere importanţa evenimentului, primarul  Constanţei, Nicolae Mărgărint, l-a delegat pe consilierul local Scarlat Huhulescu să participe la sărbătoarea organizată la Chişinău. Mai mult, ca urmare a unei telegrame a Ministerului de Interne transmisă Primăriei Constanţa la data de 24 aprilie 1928, orele 19.30, autorităţile locale au elaborat în zilele următoare un program, care avea să fie mediatizat prin intermediul unui apel adresat cetăţenilor urbei noastre de către acelaşi Nicolae Mărgărint, tipărit şi afişat, în care se preciza:

 

„CETĂŢENI

Duminică 29 aprilie curent, împlinindu-se sărbătorirea de 10 ani de la Unirea Basarabiei cu patria mamă, aducem la cunoştinţa populaţiei municipiului că, în acea zi, se va sărbători acest măreţ act din viaţa Neamului nostru, cu deosebită solemnitate.

Desfăşurarea serbării va fi următoarea:

În ziua arătată mai sus, la orele 11, se va oficia un Te-Deum la Catedrala Municipiului, la care vor lua parte autorităţile civile, militare şi cetăţenii municipiului.

După terminarea serv. religios se va rosti o cuvântare despre actul Unirii, după care va urma defilarea trupelor din garnizoană.

 Tot în acea zi se vor face serbări la toate şcolile din localitate. Rugăm pe toţi cetăţenii a lua parte la această manifestare naţională”.

 

Fără îndoială, cele câteva mărturii documentare ale vremii readuse la lumină atestă, încă o dată, grija autorităţilor pentru organizarea de festivităţi cu prilejul sărbătorilor naţionale, cu valoare educativă pentru tânăra generaţie, căreia îi revine obligaţia de a duce mai departe această tradiţie.

 

Sursa foto: flacaratv.md

 

 

(Citit de 274 ori, 1 afisari astazi)