Consulul general al Turciei la Constanţa, Ali Bozçalışkan, despre lovitura de stat eşuată, reacţia administraţiei turce şi situaţia din regiunea Mării Negre.

Promotii tablouri pecanvas.ro

 

Daniel Citirigă: Pentru cei mai mulți dintre noi, cei din afara Turciei, tentativa loviturii de stat din 15 iulie a fost un șoc. Cum s-a văzut din biroul consulului turc la Constanța un astfel de eveniment?

Ali Bozçalışkan: Tentativa loviturii de stat și acțiunile teroriste au fost un șoc și pentru noi. Încă suntem uimiți de ce s-a întâmplat. Este de neacceptat ca în secolul 21, într-o perioadă în care Guvernul nostru a fost ales liber, când democrația și economia se dezvoltau, Organizația Teroristă Fethullah (FETÖ), infiltrându-se în armată, să încerce o lovitură de stat deschizând focul asupra poporului din tancuri, avioane și elicoptere.

 

D.C.: Spuneam într-un articol, scris imediat după acest eveniment, că „cea mai proastă democrație este mai bună decât o lovitură de stat militară”. Știm cu toții că sistemul democratic are acest avantaj, de a schimba liderii prin vot, prin majoritate. Iar pentru o țară membră NATO, în 2016, a-i schimba cu armele este de neacceptat. În același timp, însă, credeți că poporul turc, care a ieșit în stradă în acea noapte, ar apăra în aceeași manieră și alte instituții ale statului democratic cum l-a apărat pe președintele Erdogan? Vă întreb acest lucru pentru că există și opinia conform căreia, de fapt, poporul și-a apărat liderul charismatic, dar nu ar fi la fel de decis în a apăra, spre exemplu, un sistem de justiție liber.

A.B.: Intervențiile militare sunt o lovitură pentru dezvoltarea societăților. Democrația este cel mai bun sistem de conducere cunoscut. Poporul își alege reprezentanții legitimi. Nu este nimic mai normal decât susținerea pe care poporul nostru a arătat-o președintelui ales în fața tentativei de lovitură de stat. De fapt, în fața tentativei de lovitură de stat, poporul și-a apărat drepturile și instituțiile democratice. Ultimele evenimente au arătat că poporul turc are un simț democratic dezvoltat.

 

D.C.: Problema pe care ne-o punem acum, la distanță de două săptămâni după acea noapte, este dacă Turcia va rămâne o democrație. Pentru că democrație nu înseamnă doar alegeri la termen, ci și separația puterilor în stat, presă liberă, libertate de exprimare. Pentru o societate deschisă este destul de greu de înțeles cum sunt arestați jurnaliștii pe motiv că „ei ar deține informații despre gruparea Gulen”, spre exemplu, când știm cu toții că aceasta este chiar în fișa postului unui jurnalist, să știe mai multe decât publicul larg. În același sens, pentru noi, profesorii, este imposibil să înţelegem cum colegii noștri turci au putut contribui la această tentativă de lovitură de stat militară.

A.B.: În Turcia, tradiția democratică este puternică. Istoria țării noastre a înregistrat câteva lovituri de stat și de fiecare dată ordinea democratică a fost reinstaurată. Eșuarea ultimei lovituri de stat arată puternica credință a poporului nostru în democrație. Astfel, doresc să specific faptul că persoanele reținute după lovitura de stat vor fi supuse unui proces de justiție echitabil.

 

D.C.: Ambasadorul Turciei în Romania, Osman Koray Ertaș, a ridicat o problemă care a stârnit reacții publice, referitoare la școlile care l-ar avea în spatele lor pe Fethullah Gulen. Ideea era că ele au fost închise în țări precum Rusia, Turkmenistan sau Azerbaidjian, din cauză că ar fi periculoase. Întrebarea mea este: dacă știați că în aceste școli s-ar practica orice tip de propagandă, au fost informate înainte de lovitura de stat eșuată și autoritățile române?

A.B.: Domnul ambasador a declarat că și în România, ca și în alte țări ale lumii există școli care au legături cu FETÖ, că a transmis autorităților române avertizările necesare și că nu ne amestecăm în treburile interne ale României.

 

D.C.: Reintroducerea pedepsei cu moartea ar fi un semnal nu doar de întoarcere în timp, dar și de îndepărtare de valorile europene. Credeți că își permite Turcia un asemenea gest, doar pentru a da satisfacție unei părți a populației într-un moment emoțional? Considerați că dreptul la viață ține de opțiunea politică a majorității parlamentare, în Turcia anului 2016?

A.B.: Țara noastră a scos din legislația sa pedeapsa cu moartea cu mulți ani în urmă. Condamnarea la moarte a celor care au încercat lovitura de stat este o decizie a Parlamentului. Discuțiile sunt încă în stadiu incipient. Deocamdată, nu trebuie să insistăm prea mult asupra acestui subiect.

 

D.C.: Turcia este unul dintre cei mai importanți membri NATO, dar și pentru România un partener strategic. Să nu mai spunem că în istoria sa republicană, încă din perioada interbelică, Turcia a fost cel mai bun partener al României la Marea Neagră. Există pericolul unei rupturi în acest sens? Nu este un gest simbolic faptul că prima vizită externă după puci a președintelui Erdogan va fi în Rusia?

A.B.: Turcia va continua să rămână membru NATO, să fie un furnizor de securitate pentru regiunea în care se află și pentru întreaga lume. Are dreptul de a-și dezvolta relațiile cu țările non-membre NATO pe baza propriilor interese.

 

D.C.: Cum a resimțit comunitatea turcă din Dobrogea tentativa de lovitură de stat din 15 iulie?

A.B.:  Încă din noaptea încercării de lovitură de stat și până în prezent etnicii turci din Dobrogea ne-au contactat atât la nivel instituțional cât și în nume personal, au condamnat această acțiune împotriva democrației și și-au declarat sprijinul față de țara noastră. Ne-a bucurat acest sprijin deosebit din partea comunității locale.

 

D.C.: Turcia republicană a fost considerată, începând cu perioada lui Mustafa Kemal Atatürk, un model al lumii musulmane, o țară cu opțiuni clare de modernizare. Cum vedeți Turcia peste un an, mai aproape de Europa sau mai departe decât era acum un an? Există un pericol ca statul kemalist, laic să devină unul islamist?

A.B.:  După lovitura de stat eșuată populația turcă a dovedit unitate și a ieșit să își apere democrația. Opțiunea Turciei este drumul spre modernitate trasat de fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Atatürk. Turcia își va păstra concepțiile de stat modern, laic și social.

(Citit de 328 ori, 1 afisari astazi)